CNG Archives - Pagina 2 din 22

Comitetul Național Rutier din Franța (CNR) a publicat recent un studiu referitor la perspectivele economice și costurile de transport rutier, de unde rezultă că transportul rutier de mărfuri din Franța a început să încetinească în primul trimestru din 2022, fiind cu 5% mai slab ca tone-kilometru decât trimestrul precedent și urmând tendința economiei generale. Însă managerii de transport intervievați în perioada aprilie-august 2022 consideră că activitatea lor merge bine, peste media pe termen lung.

Companiile de transport se confruntă cu dificultăți majore, mai puțin în relația cu clienții lor, cât cu furnizorii, câtă vreme toate cheltuielile cresc, mai ales cele pentru carburant – motorina folosită de firmele de transport din Franța costă acum cu 38,8% mai mult decât în decembrie 2021.

Problemele de aprovizionare din industria auto afectează și vehiculele grele și de aceea investițiile firmelor de transport sunt sporadice nu pentru că ele au dificultăți în a investi, ci din cauza incapacității producătorilor de a livra camioane într-un termen rezonabil, la prețul anunțat.

În analiza costurilor de transport realizată de CNR trebuie ținut cont de faptul că criteriile de referință pentru combustibilii folosiți în transportul rutier de mărfuri publicate de Comitet nu includ ajutoarele excepționale pentru achiziționarea de combustibili, în vigoare de la 27 martie 2022.

Pentru ultimul an, costurile din transportul rutier de mărfuri din Franța au înregistrat, conform calculelor CNR, o creștere semnificativă, de 17,6% în august 2022 față de august 2021 în cazul camioanelor pe motorină care fac transport regional și de 18,1% al celor pentru transport pe distanțe lungi și cu 31,5% în iulie 2022 față de iulie 2021 pentru cele cu LNG și CNG care merg pe distanțe lungi și cu 30,8% ale celor care fac transport regional. Iar celelalte costuri au crescut față de vara lui 2021 cu o medie cuprinsă între 5,6% (pentru transport pe distanțe lungi cu vehicule pe motorină și LNG) și 6% (transport regional cu vehicule pe CNG).

Prețul mediu al motorinei fără TVA a înregistrat o creștere record pentru 12 luni, de 44,6% între august 2021 și august 2022, iar CNG costă cu 107,6% mai mult decât în iulie 2021 și cu 19,5% mai mult decât în decembrie 2021, vârful fiind atins în aprilie 2022.

Întreținerea vehiculelor diesel s-a scumpit cu 7% într-un an și include trei componente: întreținere-reparații (care costă acum cu 6,2% mai mult), anvelope (+3,2%) și AdBlue (+60%). Iar întreținerea vehiculelor pe CNG, care nu au nevoie de AdBlue, s-a scumpit cu 5,4% în ultimul an.

Taxele de drum ale firmelor franceze de transport rutier de marfă au fost în medie cu 2% mai mari față de august 2021, iar costurile cu șoferii, cu 7,5% mai mari pentru transport pe distanțe lungi și cu 7,4% mai mari pentru regional, indemnizațiile pentru cheltuielile de deplasare fiind majorate cu 3% în martie 2022.

Prețurile camioanelor au crescut în medie cu 11% în ultimul an, dar contribuția lor la creșterea costurilor de transport este mai mică, deoarece și rata de înnoire a parcurilor a fost mai mică decât de obicei (16%). Iar asigurările s-au scumpit cu 2,2% de la 1 ianuarie 2022. Costurile administrative au crescut cu +6,8% în ultimul an, din cauza creșterii costurilor cu personalul administrativ (+7,5%), a costurilor spațiilor și a costurilor cu serviciile (+5%) În ceea ce privește transportul de pasageri, acesta a beneficiat în 2022 de redresarea treptată a turismului, dar indicele de activitate se afla încă, la sfârșitul primului trimestru, cu 10 puncte sub nivelul său de dinainte de criza covid. Și aici costurile au crescut mult: motorina cu 26,8% între decembrie 2021 și august 2022 și celelalte costuri cu 6%.

În condițiile în care România trebuie să implementeze, la rândul său, obiectivele climatice din Fit for 55, mediul de afaceri din diferite industrii s-a mobilizat în cadrul Confederației Patronale Concordia, venind cu propuneri de investiții concrete către Statul român, bazate pe studiul „Viitorul Transportului in Romania”, elaborat de Deloitte și E3M.

În ceea ce privește transportul rutier, studiul consemnează că 77% din volumele totale de mărfuri erau transportate în reţeaua rutieră în 2020. Printre pașii făcuți în vederea decarbonizării, consultanții consemnează că numărul vehiculelor electrice şi hibrid s-a dublat în 2021 faţă de 2020. În decembrie 2021 existau 747 puncte de alimentare cu energie electrică normale sau cu putere ridicată.

Pe lângă implementarea de zone cu emisii scăzute în oraşe şi restricţionarea accesului vehiculelor Euro 3 şi 4, propunerile Concordia vizează stimularea dezvoltării infrastructurii de încărcare electrică – publică şi privată – și extinderea programelor Rabla şi Rabla Plus la vehiculele comerciale, în special stimularea achiziţionării de vehicule compatibile cu GNC/GNL.

Camioanele care folosesc CNG (gaz natural comprimat) și LNG (gaz natural lichefiat) sunt o soluție reală pentru a reduce emisiile de carbon și trebuie incluse în programul de diminuare a gazelor cu efect de seră în transporturi, s-a menționat cu ocazia conferinței Misiunea 2030 – Drumul României către un transport verde, organizată în 7 septembrie, la care au participat Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, Secretarul de Stat al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Bogdan-Radu Bălănişcu și Comisarul European, Adina Vălean.

În scenariul tranziției accelerate (Fit for 55) sunt necesare investiții suplimentare de 220 milioane de EUR pentru stații și puncte de încărcare cu hidrogen, CNG și LNG, accesibile publicului, care să încurajeze decarbonizarea transportului greu și, prin urmare, reducerea emisiilor în acest segment, concluzionează raportul.

Iveco – unul dintre promotorii autovehiculelor alimentate cu gaz natural
Pe piața europeană, IVECO este lider de piață, cu peste 45.000 de vehicule alimentate cu gaz natural vândute, fiind totodată și primul producător care a introdus pe piață un camion cu motor special proiectat pentru a funcționa cu gaz natural.

„IVECO a fost întotdeauna un deschizător de drumuri în ceea ce privește furnizarea vehiculelor alimentate cu gaz. De altfel, primele vehicule de acest tip au fost produse în urma cu 26 de ani, așadar vorbim despre o tehnologie care a avut timp să demonstreze că este o soluție reală pentru reducerea emisiilor poluante. Camioanele cu gaz vor contribui la atingerea obiectivului NET ZERO emisii de carbon până în 2040, datorită biometanului și potențialului său de decarbonizare”, a declarat, în conferință, Andrei Gagea, Director General IVECO România.

Ca obiectivul de transport verde să fie atins, este necesară extinderea programelor Rabla și Rabla Plus la vehiculele comerciale, în special stimularea achiziționării de vehicule compatibile cu CNG/LNG.

Mai ales pentru că vechiculele din gama grea (de peste 18 tone), dedicate transportului de mărfuri, reprezentau, în 2020, 11,1% din parcul auto la nivel național. În 2021, la nivelul UE au fost înmatriculate peste 9.500 de vehiculelor grele pe gaz, ceea ce reprezintă 4% din totalul volumelor din industrie.

”Discuția privind mobilitatea bazată pe gaz trebuie relansată, pentru că, din perspectiva decarbonizării, un camion alimentat cu biometan reprezintă soluția cea mai la îndemână pentru a îndeplini obiectivele de reducere a amprentei de carbon. Tranziția către surse mai puțin poluante de energie în sectorul transporturilor poate fi făcută prin cooperarea cu partenerii strategici, dar și cu toți actorii interesați, pentru a oferi valoare suplimentară. În al doilea rând, este necesar sprijinul politic pentru susținerea gazului ca soluție complementară pentru atingerea țintelor de decarbonizare”, a adăugat Andrei Gagea, Director General IVECO România.

„Am pierdut foarte multă vreme şi bani, pentru că nu am recunoscut transparent atunci când un proiect s-a blocat. Par chestiuni de bucătărie, dar pe noi asta ne-a tras foarte mult în jos de-a lungul timpului. Sper ca acum să reuşim să deblocăm această abordare şi lucrurile să meargă mai uşor. Pentru România e foarte important să-şi dezvolte conexiunile în regiune şi să încercăm prin serviciile pe care le oferim să fim cât mai competitivi. Odată cu competitivitatea vine şi succesul în piaţă care să permită investiţia în decarbonizarea sectorului. Numai banii publici sau europeni nu sunt suficienţi, trebuie şi companiile să fie profitabile pentru a-şi putea face retehnologizări, pentru a-şi putea cumpăra vehicule mai noi”, a declarat Adina Vălean, Comisar European.

În același studiu se estimează că adoptarea CNG/LNG va prinde avânt după 2025, pe măsură ce tehnologiile cu emisii reduse se vor maturiza, iar până în 2030, ambele tipuri de combustibil vor reprezenta 1,6% din consumul total de combustibil pentru vechiculele grele de transport comercial. Astfel, infrastructura LNG în 2030 va fi cea mai dezvoltată comparativ cu alți combustibili alternativi (exceptând electricitatea).

Transportul rutier de marfă va rămâne modul de transport dominant în 2030. La nivelul României, se estimează că parcul auto național va crește până în 2030 cu aproximativ 18% față de 2019, de la aproximativ 6,9 milioane de vehicule la aproape 8,2 milioane de vehicule. Dintre acestea, aproximativ, 3,4% vor fi alimentate cu CNG/LNG.

Pe măsură ce companiile de transport de mărfuri vor adopta noi motorizări ecologice, se va dezvolta și infrastructura de alimentare, astfel că, în 2030, în România sunt estimate a fi instalate până la 66 de stații LNG (cu o capacitate de încărcare de peste 218 tone/zi), respectiv circa 20 de stații CNG (cu o capacitate de încărcare de peste 9 tone/zi).

Politicile de protecție a mediului și de stimulare a abandonării combustibililor fosili vor face ca motoarele cu ardere internă, deși vor continua să reprezinte marea majoritate a vehiculelor aflate în circulație, să scadă ca pondere de la 98,4% în 2020 la 84,5% în 2030.

În determinarea acestor valori, studiul a luat în calcul contextul existent al sectorului de transport de mărfuri din România, asumând continuarea politicilor care stimulează scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitatea de transporturi. Acest scenariu este aliniat în mare măsură cu Scenariul de Referință al UE 2020, inclusiv legislația UE (de exemplu, standarde CO2, RED II, Directiva privind Calitatea Combustibilului, Directiva privind Infrastructura Combustibililor Alternativi).

Strategia de Mobilitate a UE își propune ca până în 2030 emisiile de gaze cu efect de seră să scadă cu 55%. Acest obiectiv ar urma să fie atins inclusiv prin transformarea radicală a transporturilor rutier și feroviar. Astfel, în 2030, ar urma să fie în circulație 30 de milioane de autovehicule cu emisii zero, iar traficul feroviar de mare viteză să se dubleze.

În România, sectorul transporturilor este responsabil pentru 16% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Conform normelor impuse de Comisia Europeană prin pachetul ”Fit for 55”, România trebuie să se asigure că 18% din energia utilizată în transporturi trebuie va proveni din surse regenerabile.

Pentru realizarea acestor obiective, România are nevoie de 73 miliarde de euro pentru modernizarea întregii rețele de transporturi. De altfel, statele membre ale UE trebuie să investească 37% din Fondurile Planului pentru Redresare și Reziliență pentru implementarea obiectivelor climatice.

La acest studiu elaborat de Deloitte și E3M pentru Confederația Patronală Concordia au contribuit membrii Concordia care reprezintă sectoare cheie pentru viitorul transportului: Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), Organizatia Patronala a Societatilor Feroviare Private din Romania (OPSFPR), Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR). O contribuție importantă au avut și Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), IVECO România, Asociația Energia Inteligentă, Clariant și DPWorld, actori importanți în tranziția către un transport curat.