CNR Archives - Pagina 13 din 62

Cea mai recentă analiză a CNR (Comitetul Național Rutier din Franța) referitoare la transportul rutier de marfă din această țară din primele nouă luni ale lui 2023 arată că volumul de activitate a scăzut cu 3,6% în primul trimestru din 2023 și cu 5,9% în al doilea. Tendința descendentă este confirmată și de sondajul realizat printre managerii francezi de transport referitor la perspectivele generale ale pieței, care la finalul celui de-al treilea trimestru erau cu 25 de puncte sub media acestui indicator pe termen lung.

În ceea ce privește costurile firmelor de transport rutier de marfă pe distanțe lungi, cu excepția energiei, ele au crescut cu 5,6% față de septembrie 2022 pentru camioanele diesel și cu 5,7% pentru cele pe CNG sau LNG, mai mult decât inflația, în condițiile în care prețurile combustibililor au crescut cu 14,6% din septembrie în octombrie 2022, atingând cel mai înalt nivel din toate timpurile, apoi au scăzut cu 31,3% până în mai 2023 și au crescut cu 17,4% până în septembrie, și sunt acum la nivelul de la începutul anului și mult mai mari decât în 2020 și 2021.

Cu excepția combustibilului, al cărui cost este încă foarte volatil, toate cheltuielile de transport ale firmelor franceze au crescut mult în ultimul an.

Cele cu întreținerea sunt cu 4% mai mari față de septembrie 2022 și cu 2,9% față de decembrie 2022, aici fiind incluse întreținerea propriu-zisă (cu 4% mai scumpă acum), anvelopele (+3,8%) și AdBlue, al cărui preț s-a menținut la nivelul record din 2022. În ceea ce privește camioanele pe gaz, care nu au costuri de AdBlue, întreținerea lor și anvelopele s-au scumpit cu 6,1% față de perioada similară din 2022 și cu 3,4% față de decembrie 2022.

Taxele de autostradă au fost majorate cu 4,95% de la 1 februarie 2023, iar taxa pe axă din Franța a rămas aceeași din 2022.

Costurile cu șoferilor (salarii + taxe) au crescut cu 7,1% față de septembrie 2022 pentru transport regional și cu 7% pentru transport pe distanțe lungi.

Prețurile camioanelor luate în considerare în aceste calcule înregistrează o creștere de 13% față de septembrie 2022, iar dacă se ține cont și de ratele constant în creștere ale dobânzilor din 2022 și de asigurările cu 3,2% mai scumpe față de septembrie 2022 se ajunge, în cazul unui grad de înnoire a flotei de 16%, la o creștere a indicelui de deținere a parcului auto (înnoire a acestuia plus asigurări) de 3,5% pentru ansambluri care fac transport regional sau pe distanțe lungi și de 3,3% pentru șasiuri care fac transport regional. În sfârșit, costurile administrative au crescut în medie cu 6,3% în ultimul an, ca urmare a efectului combinat al creșterii costurilor cu personalul administrativ (cu 8,2%), sediul (6%) și serviciile (4%). Creșterea este mai mică, de 5,6%, în cazul transportului pe distanțe lungi, și de 6,7% pentru cel regional, atât cu autotractoare, cât și cu șasiuri. Iar din decembrie 2022 până în septembrie 2023 creșterea costurilor administrative este de circa 1,8%.

În trimestrul al treilea din 2023 prețurile combustibililor au revenit la niveluri ridicate (cu 17,6% mai mari decât în trimestrul al doilea, în Franța), iar restul costurilor operaționale au continuat să crească mai mult decât creșterea inflației generale (fiind cu 5,6% mai mari decât în 2022), așa cum reiese din analiza CNR (Comitetul Național Rutier din Franța).

Creșterea economică este în continuare împiedicată de inflație, care, deși este în scădere față de 2022, se așteaptă să depășească 5% în 2023 în majoritatea țărilor G20. Creșterile recente ale ratelor bancare descurajează cererea la nivel global, deci comerțul cu bunuri are în continuare de suferit, iar multe țări importante sunt expuse riscului de recesiune.

Principalele economii ale lumii – SUA, China, Japonia etc. – se confruntă cu dificultăți și, potrivit OECD, se preconizează o creștere globală de 3% în 2023, față de 3,3% în 2022 și o valoare estimată de 2,7% în 2024.

Atât populația, cât și întreprinderile adoptă atitudini prudente sau de așteptare din cauza inflației, care a devenit principala lor preocupare, câtă vreme ținta de aproximativ +2%, care este încă vizată de politica monetară a băncilor centrale, nu poate fi atinsă până în 2025. În același timp, marja de manevră a statelor se restrânge și le obligă să pună în aplicare măsuri de sprijin mai bine direcționate și mai puțin masive decât în timpul crizei sanitare sau după primul șoc inflaționist de la începutul lui 2022.

Iar prețul mediu al barilului de petrol se presupune că nu va scădea din nou până anul viitor.

Pe parcursul lui 2024 se așteaptă ca inflația să scadă, ceea ce ar permite relaxarea anticipată a ratelor dobânzilor de politică monetară ale băncilor centrale și ar duce la îndeplinirea din nou a condițiilor pentru o creștere economică.

În cazul Germaniei se așteaptă ca trei din patru trimestre din 2023 să înregistreze o scădere a PIB, unele scenarii indică și în SUA o ușoară scădere în ultimul trimestru din 2023 și primul din 2024, iar prognozele legate de economia Regatului Unit din a doua parte a lui 2023 indică și aici o posibilă recesiune.

În zona euro inflația este în medie de +5,5% și se preconizează că se va menține sub nivelul anului precedent, iar creșterea PIB rămâne slabă, de 0,6%, fiind limitată în special de recesiunea preconizată în Germania, cu o scădere la -0,2%