Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei (CDR) considera ca avalansa de masuri fiscal-bugetare anuntate cu cateva zile inainte de sfarsitul anului si cu un impact semnificativ asupra, practic, intregii economii este inacceptabila.  Zvonurile care au circulat in ultima saptamana au fost confirmate de anuntul Ministerului Finantelor Publice, prin conferinta de presa sustinuta de ministrul Eugen Teodorovici si de publicarea propunerilor pe site-ul ministerului. Mediului de afaceri i-au fost prezentate 57 de pagini de modificari substantiale, avand o singura zi la dispozitie sa le studieze si sa le inteleaga. Toate acestea in contextul in care doar in 2018 Codul Fiscal a suferit peste 200 de modificari.
 

CDR isi exprima ingrijorarea extrema asupra faptului ca in ultimele zile piata a fost inundata de aceste zvonuri privind taxe care vor fi impuse companiilor pe ultima suta de metri, urmand a fi aprobate in ultima sedinta de guvern a acestui an. Aceste zvonuri, care au inflamat mediul de afaceri, reprezinta punctul culminant al unei politici constante de a lua decizii doar prin ordonante de urgenta si fara consultarea celor care urmeaza sa fie afectati. Mai mult, declaratiile politice din ultimele zile nu au facut decat sa dea mai multa substanta acestor zvonuri. Nu este normal ca oamenii de afaceri, in loc sa-si poata inchide anul si sa se pregateasca pentru perioada urmatoare, sa fie fortati intr-un joc al zvonurilor din care sa nu inteleaga cum va arata viitorul, mai ales ca majoritatea companiilor si-au aprobat deja bugetele pentru 2019 cu luni de zile inainte.
Mediul de afaceri astepta ca Parlamentul abia astazi sa adopte o serie de amendamente la Codul Fiscal care au fost discutate timp de sase luni de zile si care creau mari probleme cum este nivelul de deductibilitate al dobanzilor sau regimul sponsorizarilor. In schimb, Guvernul a anuntat o Ordonanta de Urgenta care aduce schimbari fundamentale multor sectoare de activitate si despre care Ministerul Finantelor Publice nu a mentionat absolut nimic de-a lungul intalnirilor cu mediul de afaceri din acest an. Din punctul de vedere al CDR acest OUG nu indeplineste minimele conditii constitutionale:
Art. 115, aliniatul 4 din Constitutia Romaniei spune ca Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora.
Mai mult, aceste propuneri nu au fost supuse testului IMM si nici nu au fost transmise Consiliului Economic si Social, cu mai putin de 48 de ore pana cand se doreste adoptarea lor. Nu putem sa nu ne intrebam cat de mult ii pasa de fapt Guvernului de opinia partenerilor sociali din sindicate, patronate si societatea civila. De asemenea, consideram extrem de periculoasa, nedemocratica si neproductiva blamarea unor intregi sectoare economice private pentru comportamentul, pretins a fi inadecvat, al unora dintre participantii implicati in aceste sectoare, precum si antagonizarea sectorului privat cu populatia inactiva economic si cu sectorul serviciilor publice.
La prima lectura si fara a intra in profunzimea acestor propuneri, putem observa ca este vorba de modificari care vizeaza infrastructuri cheie ale unei economii cum sunt sectorul bancar, cel al telecomunicatiilor sau energetic. Acest masuri nu au niciun fel de studiu de impact si multe dintre ele se vor transforma foarte rapid in cresteri de preturi pentru consumatori. Unele dintre ele par a fi lipsite de logica, cum este propunerea de impozitare a bancilor in functie de nivelul ROBOR care este un indicator al pietei si nicidecum unul stabilit in mod anticoncurential de catre institutiile de credit. Altele par a fi lipsite de viziune, cum sunt modificarile la Pilonul 2 care risca sa distruga acest sistem esential de economisire la scurt timp dupa ce Guvernul a anuntat cresteri ale pensiilor publice care vor pune o presiune masiva pe bugetul public al Romaniei in anii urmatori.
CDR avertizeaza de cativa ani de zile ca dinamica cheltuielilor bugetare nu va permite mentinerea in deficitul de 3% decat prin introducerea de noi taxe si impozite si iata ca aceste previziuni se adeveresc. Mai mult, aceste noi taxe si impozite nu sunt rezultatul unei analize atente ci al unor calcule facute in graba. Asa cum s-a intamplat si in trecut, toate aceste masuri luate intempestiv, fara analiza de impact si fara consultare prealabila, se vor dovedi contraproductive pentru economie, pentru cetatean si pentru Romania. In loc sa destabilizeze economia prin masuri introduse peste noapte, incurajam Guvernul sa colecteze taxele si impozitele datorate, iar aceasta sa reprezinte masura de echilibrare a bugetului.
CDR solicita Guvernului Romaniei sa nu adopte aceasta Ordonanta de Urgenta si sa permita un amplu spatiu pentru dezbaterea publica.

Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei (CDR) solicita Executivului sa nu schimbe actuala structura bazata pe trei piloni a sistemului de pensii si sa reglementeze, in cel mai scurt timp, cresterea nivelului contributiei la Pilonul II la 6%, fata de 3,75% cat este in prezent.
Reprezentantii celor peste 25 de asociatii de business, camere de comert bilaterale si confederatii au atras atentia in repetate randuri asupra impactului sistemic negativ pe care l-ar genera renuntarea la Pilonul II de pensii sau o eventuala reducere a contributiilor la acesta, se arata in comunicatul emis de CDR. „De asemenea, 15 organizatii au adresat un apel comun solicitand Guvernului sa nu destabilizeze arhitectura actuala a sistemului de pensii, ci dimpotriva, sa faca eforturi pentru cresterea pana la 6% a contributiilor, conform calendarului prevazut de lege si in acord cu interesele pe termen lung ale cetatenilor Romaniei. Declaratiile publice de pana acum au creat confuzie si neincredere la nivelul comunitatii de afaceri si al angajatilor din Romania si au afectat deja negativ imaginea Romaniei in ochii potentialilor investitori“, mai arata sursa citata.
 

La finalul lunii februarie 2018, fondurile de pensii de Pilon II au ajuns la un numar total de participanti de aproape 7,1 milioane de romani, in timp ce activele nete aflate in administrare au fost de 41,7 miliarde lei (8,94 mld. euro). Activele nete sunt compuse din contributiile brute virate, in valoare de 34,5 miliarde lei, dar si din castigurile nete din investitii (acestea sunt nete de toate comisioanele percepute si orice alte costuri administrative), in valoare de circa 7,2 miliarde lei (peste 1,5 mld. euro).