Proprietarii de birouri de inchiriat alaturi de chiriasi vor trebui sa regandeasca spatiile ramase goale, ca urmare a muncii de acasa, pentru a fi ocupate de posturi de lucru mai mari dedicate fiecarui angajat in conditiile respectarii regulilor de distantare sociala.
In opinia lui Marius Scuta, Head of Office Agency and Tenant Representation, JLL Romania, este clar ca pentru multe dintre companii va exista o schimbare de strategie, care va implica ambele tipuri de solutii, atat telemunca, lucrul de acasa, cat si lucrul de la birou in anumite conditii. Abordarea sistemului de munca de la distanta va incuraja si mai mult firmele din diverse sectoare, asa cum este IT-ul, sa angajeze oameni din alte orase, fara a mai exista presiunea pe cost legata de inchirierea/detinerea unor birouri in tara sau mutarea angajatilor in orasele unde firmele detin astfel de sedii. Parte din aceste companii isi vor reduce suprafata ocupata prin subinchirierea celor in exces sau prin predarea unor parti proprietarilor, dar, bineinteles, la sfarsitul perioadei contractuale, daca termenii negociati nu permite acest lucru inainte de final. In cazul companiilor unde prezenta umana este necesara, cel mai probabil acestea vor regandi complet strategia de amenajare a spatiilor, crede Marius Scuta, si vor mari suprafetele inchiriate. „Cert este ca din cauza pandemiei, a caror efecte se vor resimti pentru inca cel putin 1 – 1,5 ani, destul de multe companii vor fi obligate sa-si ajusteze intr-o anumita masura spatiile actuale de birouri”.
Chiar si inainte de pandemie, multe dintre companii ofereau oportunitati legate de munca de la distanta, in contextul actual migrarea muncii de la birou catre acasa este cu atat mai necesara, insa intr-un context modificat, unii dintre angajatori cautand solutii de echilibru care presupun un mix intre zilele de la birou si cele de acasa. „Pe de alta parte, este de asteptat ca unele companii sa continue sa aplice telemunca pe o perioada mai indelungata, cel putin pentru angajatii care au copii, in contextul suspendarii activitatii unitatilor de invatamant pana in toamna”, afirma Sebastian Dragomir, Partner & Head of Office Advisory, Colliers International Romania. Astfel, masurile de distantare sociala isi vor pune amprenta pe modul in care companiile vor opera spatiile inchiriate in cladirile de birouri, iar nevoia de fragmentare a acestora este asteptata mai ales in cazul birourilor de tip open space. Ceea ce inseamna ca va fi necesara cresterea spatiului alocat pentru fiecare angajat de la 8 m2, cat este in prezent media in cladirile de birouri de clasa A, la peste 15 m2. In acest context, anumite companii vor trebui sa permita unui procent din numarul de angajati sa continue lucrul de acasa, astfel incat regulile privind distantarea sociala, dar si de rotatie sa poata sa fie respectate. „In concluzie, pe termen scurt si mediu, companiile vor avea nevoie de o suprafata mai mare de birouri daca vor ca toti angajatii sa fie prezenti la birou sau, alternativ, sa gaseasca solutii de rotatie a personalului. Ulterior, in functie de evolutia epidemiei de COVID-19 si impactul asupra mediului economic, companiile isi vor adapta suprafata de care vor avea nevoie, cel mai probabil in cursul anului 2021. Exista optiuni de optimizare a acestor suprafete, atat pentru reintoarcerea la birou, cat si pentru faza a doua”, mai spune reprezentantul Colliers.
Printre prioritatile guvernelor, retailul, turismul si IMM-urile au beneficiat de cele mai multe masuri, avand in vedere ca aceste segmente au fost cele mai afectate de epidemia de Covid-19 in toata Europa, potrivit Colliers International. Romania a luat pana acum masuri precum sprijin direct pentru finantarea IMM-urilor, dar si amanarea platii taxelor si impozitelor sau anularea penalitatilor pentru intarzierile de plata, si se va concentra pe o strategie de relansare a retailului dupa iesirea din starea de urgenta.
Mai mult de jumatate dintre tarile din EMEA, monitorizate de Colliers International din perspectiva masurilor de stimulare a economiei, au conturat deja, iar unele chiar au inceput sa implementeze o strategie de iesire din starea de urgenta la nivel national, pe etape, multe axate pe retail, turism si IMM-uri. Majoritatea planurilor de iesire din starea de urgenta, pe etape, prevad redeschiderea magazinelor si punctelor de vanzare cu amanuntul, centrele de bricolaj, de gradinarit si de infrumusetare fiind prioritare. „Foarte putine tari au definit politici explicite pentru intoarcerea la birou sau au oferit indrumari pentru utilizarea transportului in comun, cu exceptia obligativitatii din multe tari de a folosi masti de protectie. Tarile care au anuntat masuri in acest sens impun limite privind numarul de persoane care pot calatori in acelasi timp prin mijloace de transport, pentru a mentine distantarea sociala. Cu exceptia Cehiei, granitele nationale raman inchise, iar calatoriile in tara sunt restrictionate”, spune Laurentiu Lazar, Managing Partner la Colliers International.
Germania, Austria si Elvetia sunt printre primele care au luat masuri de revenire a economiei, iar in aceste tari se vad imbunatatiri majore privind numarul de cazuri active de Covid-19, ceea ce sustine strategia de iesire din starea de urgenta. Alte tari invecinate, precum Danemarca, Cehia, Slovacia si Italia au inceput de asemenea sa aplice strategii etapizate de iesire din starea de urgenta. Alte tari care inregistreaza o aplanare a numarului de cazuri confirmate de Covid-19 si care adopta masuri pentru iesirea din starea de urgenta sunt din regiunea Europei Centrale si de Est, printre care Croatia, Muntenegru, Lituania si Letonia. Israel se alatura, de asemenea, tarilor in aceasta situatie din EMEA.
Romania, sprijin direct pentru finantarea IMM-urilor
Una dintre cele mai importante masuri luate de Romania pentru redresarea mediului de business a fost sprijinul direct pentru finantarea IMM-urilor, microintreprinderilor si intreprinderilor mici, masura destul de recenta. In acelasi timp, Guvernul a permis companiilor care nu au datorii la banci sa solicite amanari la plata ratelor cu conditia sa detina un certificat emis de Guvern care confirma o scadere majora a activitatii in martie, din cauza starii de urgenta. De asemenea, plata anumitor taxe poate fi amanata, iar unele penalitati pentru intarzieri la plata taxelor au fost anulate. Autoritatile au decis si sa acopere plata somajului tehnic pana la 75% din salariul mediu brut pentru persoanele a caror activitate nu a fost necesara in aceasta perioada. Guvernul a promis ca va sustine o parte din plata salariilor si in perspectiva, daca firmele vor reintroduce in activitate angajatii aflati in somaj tehnic, dar in prezent nu exista clarificari. Desi cele mai multe masuri au fost orientate catre IMM-uri, oficialii au declarat, de asemenea, ca vor oferi ajutor si pentru companii mai mari. Concret, pentru sectorul imobiliar, o noua lege adoptata de Parlament, care trebuie ratificata de Presedinte, ofera proprietarilor de spatii imobiliare posibilitatea sa nu plateasca impozit pe veniturile din chirii pe parcursul anului 2020, daca reduc chiriile.
Masuri de sustinere a sectorului imobiliar in Europa
Unele dintre cele mai mari tari europene au luat masuri economice ample pentru a-si proteja economia si inclusiv sectorul imobiliar. In Italia, un decret de lege din 18 martie prevede un credit fiscal – 60% din chiria din martie 2020 pentru magazine si buticuri, masura care ar putea fi extinsa. In Franta, o lege protejeaza IMM-urile impotriva evacuarii daca nu pot face fata platii chiriilor sau a taxelor de servicii, incepand cu 12 martie, pe o perioada de pana la 2 luni dupa iesirea din starea de urgenta. In Germania si Marea Britanie, guvernele au impus un moratoriu in ceea ce priveste evacuarile, in timp ce in Ungaria evacuarile sunt suspendate pana la sfarsitul starii de urgenta. Alte tari, precum Grecia, au facut eforturi pentru reducerea chiriilor, oferind de asemenea masuri compensatorii proprietarilor, in timp ce, in Austria, au fost oferite subventii pentru chirii de catre stat daca anumite conditii au fost indeplinite.
Aproape toate tarile au luat masuri privind accesul la finantare pentru IMM-uri si pentru companiile cele mai afectate. Marea Britanie, Germania, Italia, Franta si Austria au anuntat pachete estimate la zeci sau sute de miliarde de euro pentru a sustine economia. De asemenea, majoritatea guvernelor au anuntat pachete de garantii de stat pentru plata imprumuturilor accesate, pentru a evita o inghetare completa a finantarii, cu consecinte grave in intreaga economie europeana.
