Colliers Archives - Pagina 4 din 15

Aproape jumătate dintre companii preconizează că angajații lor vor veni la birou trei-patru zile pe săptămână în 2026, pe măsură ce modelul de lucru hibrid continuă să se consolideze. Potrivit unui sondaj realizat de Colliers în rândul a 101 companii, aproximativ trei sferturi dintre organizații intenționează să își păstreze suprafața actuală de birouri, chiar dacă 55% dintre acestea afirmă că spațiile sunt mai puțin ocupate decât înainte, semn că modul de utilizare a birourilor este în continuă schimbare.

În contextul acestor transformări, tot mai multe companii își adaptează politicile interne, programele de bunăstare și modul de organizare a spațiilor de lucru. Biroul rămâne un loc important pentru colaborare și întâlniri, însă prezența angajaților variază de-a lungul săptămânii. Cele mai multe companii participante la studiu au sediul în București (90%), dar sunt incluse și organizații din Cluj-Napoca (25%) și Timișoara (16%). Sectorul IT&C reprezintă 33% dintre respondenți, iar serviciile profesionale 14%, cele mai multe fiind companii medii și mari, cu peste 100 de angajați.

În ceea ce privește perspectivele pentru 2026, companiile sunt, în general, optimiste în privința propriilor performanțe, dar mai prudente când vine vorba de economia românească și cea globală. Această atitudine se reflectă și în deciziile privind spațiile de birouri: 75,25% dintre companii intenționează să păstreze o suprafață similară, 8,9% prevăd o reducere de până la 25%, aproximativ 9% anticipează o creștere moderată, iar mai puțin de 3% se așteaptă la extinderi semnificative. Per ansamblu, cele mai multe companii aleg să optimizeze spațiile existente, în locul unei extinderi.

În același timp, 31,3% dintre companii au în vedere un model de lucru cu una sau două zile pe săptămână la birou, ceea ce confirmă importanța flexibilității. Cu toate acestea, gradul de ocupare rămâne relativ scăzut: doar 36% dintre companii descriu atmosfera ca fiind dinamică, în timp ce majoritatea o consideră mai degrabă calmă. În multe organizații, între 30% și 70% dintre angajați sunt prezenți într-o zi obișnuită, iar doar o mică parte declară că birourile sunt aproape de capacitatea maximă.

„Companiile nu mai urmăresc să transforme radical modurile de lucru, ci mai degrabă să le adapteze și să le perfecționeze treptat. Datele sondajului relevă o tendință clară către un model hibrid mai structurat, în care angajații se prezintă la birou mai des decât în ultimii ani, fără însă a reveni la programul tradițional de cinci zile la birou. De exemplu, aproape jumătate dintre companii se așteaptă ca angajații lor să fie prezenți la birou trei-patru zile pe săptămână, în timp ce doar o mică parte dintre acestea mențin un mod de lucru exclusiv la distanță sau exclusiv la birou. În același timp, companiile își concentrează eforturile pe optimizarea spațiilor existente și pe dezvoltarea de programe de bunăstare menite să creeze un mediu de lucru mai echilibrat și mai atractiv pentru angajați.”, a explicat Daniela Popescu, director | Tenant Services & Workplace Advisory la Colliers.

Pentru a încuraja revenirea la birou, companiile utilizează în principal evenimente interne și reguli de prezență. De altfel, 50,5% dintre organizații declară că nu au implementat nicio inițiativă specifică, bazându-se pe politicile interne și pe alegerea angajaților. Dintre cele care acționează în acest sens, 34,6% organizează evenimente interne, 27,7% stabilesc reguli privind prezența fizică, iar 20,8% reamenajează spațiile de lucru. Stimulentele financiare sunt rare, fiind menționate de doar aproximativ 5% dintre companii.

Angajații apreciază avantajele legate de amplasarea birourilor — accesul facil, apropierea de transportul public și prezența facilităților urbane — însă își doresc tot mai mult beneficii suplimentare care să îi motiveze să lucreze mai des de la birou.

În același timp, gestionarea spațiilor rămâne o provocare: 44,55% dintre respondenți indică drept principală problemă costurile ridicate, 24,75% menționează utilizarea ineficientă a spațiului, iar 18,81% lipsa flexibilității clădirilor pentru munca hibridă.

„Per ansamblu, rezultatele sondajului arată că piața muncii intră într-o fază de ajustare treptată, companiile își perfecționează strategiile de lucru și modul în care utilizează spațiile de birouri. În loc să opteze pentru schimbări radicale, majoritatea preferă să optimizeze spațiile existente, să consolideze modelul de lucru hibrid și să investească în programe care favorizează colaborarea și bunăstarea angajaților.”, a adăugat Daniela Popescu.

Pe de altă parte, companiile acordă o atenție tot mai mare sănătății mentale a angajaților. Potrivit sondajului, 38,6% consideră că telemunca nu a avut un impact semnificativ, 34,6% spun că efectul a fost pozitiv, iar 26,7% indică un impact negativ. Ca răspuns, două treimi dintre organizații au implementat programe de bunăstare, precum coaching, terapie, ateliere și activități sociale.

Piața construcțiilor din România a început anul cu un nivel foarte ridicat de activitate, aproape de maximele istorice, alimentat în principal de investițiile publice, dar și de interesul constant al dezvoltatorilor privați. Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu aproape 8% între ianuarie și noiembrie 2025 față de anul precedent, apropiindu-se de recordul înregistrat în 2023, potrivit raportului anual al Colliers.

Această evoluție arată că sectorul construcțiilor rămâne foarte activ și reușește să facă față presiunilor și incertitudinilor crescânde din ultimii ani. În plus, Colliers menționează că în 2025 sectorul construcțiilor au reprezentat aproape 9% din produsul intern brut al României, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, mult peste media de 5% a statelor membre.

Pe segmente, creșterea pieței este trasată în principal de lucrările de inginerie, în special proiectele finanțate din fonduri publice, precum infrastructura și marile spitale, care au atins niveluri record în 2025. Construcțiile nerezidențiale au urcat cu peste 11% față de 2024, apropiindu-se de maximele înregistrate în 2023. Și sectorul rezidențial a avut o evoluție solidă, cu o creștere de peste 12%, deși rămâne sub vârful istoric recent, menținându-se însă constant peste nivelurile de dinainte de pandemie. Per ansamblu, activitatea din construcții în 2025 a ajuns aproape la dublul nivelului anterior pandemiei, confirmând ritmul accelerat al lucrărilor din ultimii ani.

„Datele arată foarte clar că piața construcțiilor din România funcționează la o turație foarte ridicată, apropiată de maximele istorice, iar acest ritm este susținut în principal de proiectele publice de mari dimensiuni. Este însă important de înțeles că vorbim despre volume de lucrări, adică despre intensitatea activității și numărul de ore de muncă, nu despre valoarea financiară a investițiilor, ceea ce face rezultatele cu atât mai spectaculoase. Am interpreta aceste informații în următoarea cheie: ritmul și amploarea schimbărilor sunt la un nivel semnificativ, iar dacă putem menține această direcție, țara va arăta foarte diferit peste 10 ani.”, a precizat Alexandru Atanasiu, Partner | Head of Construction Services.

Chiar dacă nivelul activității rămâne ridicat, perspectivele pe termen scurt și mediu sunt marcate de presiuni suplimentare. Începând cu 2026, a intrat în vigoare o taxă pe carbon pentru materialele de construcții importate din afara Uniunii Europene. Primele estimări sugerează că aceasta ar putea crește costurile cu 10%–15%, deși amploarea efectivă va fi mai clară pe parcursul anului.

Având în vedere dependența ridicată a României de importuri de oțel, aluminiu și alte metale, este puțin probabil ca aceste costuri suplimentare să fie absorbite complet de companiile din construcții. În practică, o parte importantă va fi transferată mai departe în lanțul de producție, ceea ce va pune presiune asupra prețurilor finale ale proiectelor.

Cum finanțarea rămâne selectivă, iar costurile sunt deja la niveluri ridicate, o nouă scumpire ar putea reduce apetitul pentru investiții, în special în sectorul privat.

Aceste presiuni sunt accentuate și de contextul geopolitic global, care a îngreunat aprovizionarea și a crescut costurile materialelor. În 2025, indicii care urmăresc prețurile unor materiale de construcții au atins niveluri record atât în Europa, cât și în Statele Unite. Cuprul, de exemplu — un material esențial pentru construcții — s-a scumpit cu peste 40% și a ajuns la maxime istorice, în timp ce și alte metale de bază au înregistrat creșteri importante.

Pe plan local, piața muncii din construcții a atins, la rândul ei, un nivel record: aproximativ 462.000 de angajați în iulie 2025, cu 1% mai mult față de anul precedent. Consultanții Colliers subliniază că ușoara scădere observată în lunile următoare nu schimbă tendința generală și poate fi pusă inclusiv pe seama factorilor sezonieri.

În același timp, deși presiunile salariale sunt tot mai vizibile într-o piață a muncii care rămâne tensionată, salariile din România în construcții sunt încă sub nivelul celor din alte țări din Europa Centrală și de Est. Acest lucru oferă companiilor un anumit spațiu de manevră, mai ales într-un context în care celelalte costuri sunt deja în creștere.

Consultanții Colliers subliniază că, în aceste condiții, sectorul construcțiilor din România continuă să înregistreze marje operaționale peste media Uniunii Europene. Această situație oferă un anumit grad de amortizare a presiunilor de cost, chiar dacă mediul rămâne unul dificil.

„În ultimii ani, construcțiile au ajuns să cântărească tot mai mult în economia României. În primele trei trimestre din 2025, sectorul a reprezentat 8,7% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană și semnificativ peste media de 5% a statelor membre. Această pondere arată cât de mult se bazează economia pe construcții, dar scoate în evidență și o anumită vulnerabilitate, având în vedere că peste jumătate din activitate este legată de lucrările de inginerie finanțate din fonduri europene. Deși acesta nu este scenariul de bază, eventuale întârzieri sau blocaje în accesarea fondurilor europene ar putea avea un impact vizibil asupra sectorului, cu efecte care s-ar resimți mai larg în economie.”, a explicat Alexandru Atanasiu.

Pentru 2026, consultanții Colliers anticipează o evoluție mai echilibrată a pieței construcțiilor, într-un context în care presiunile asupra costurilor vor continua să fie ridicate. Activitatea va depinde în mare măsură de investițiile publice, cu condiția menținerii unui climat politic stabil.

În paralel, investitorii privați își ajustează deja planurile și calendarul proiectelor, pregătindu-se pentru o relansare a pieței pe termen mediu.