comert global Archives

Salariile medii ale angajaților din producție

Câtă vreme la baza globalizării stă capacitatea de a reduce costurile cu forța de muncă prin localizarea producției pe piețe îndepărtate, care le permite producătorilor și să mobilizeze numărul uriaș de persoane apte de muncă din țări precum China și să scadă costurile cu stocurile, CEO-ul și fondatorul Ti Insight, John Manners-Bell,atrage atenția asupra faptului că acest lucru funcționează numai pentru că tarifele de transport internațional au avut maxime istorice scăzute de la momentul containerizării, în anii ’50, și până de curând.

Problema este că în timpul pandemiei de Covid-19 unele segmente ale industriei logistice au încetat să funcționeze cel puțin pentru o perioadă, ceea ce a pus în evidență multe dintre riscurile inerente din lanțurile globale de aprovizionare.

Timp de decenii, managerii lanțurilor de aprovizionare au ignorat costurile „invizibile“, în parte și pentru că erau dificil de cuantificat. Ele includ riscuri economice, printre care dezastre naturale, schimbări climatice, geopolitică, vămi, corupție, criminalitate legată de mărfuri, riscuri din societate, etice, criminalitate informatică și epidemii/pandemii.

Dacă la ele se adaugă probleme legate de costul petrolului, lipsa capacității și lipsa de fiabilitate a rețelelor de transport atunci când ne confruntăm cu tensiuni uriașe, înțelegem mai bine de ce am asistat în ultimii ani la o reechilibrare a lanțurilor de aprovizionare, adică acum există mult mai mult interes pentru relocalizare și nearshoring decât a existat în anii dinaintea pandemiei de Covid-19.

Asta a dus la o schimbare a relației dintre creșterea economică și comerț. În anii 1990 și cea mai mare parte a anilor 2000, volumul comerțului a crescut într-un ritm care a fost aproximativ dublu față de PIB, de 6,0%, față de 3,2%. Dar de la recesiunea economică din 2008 raportul dintre PIB și creșterea comerțului a fost înlocuit cu unul de paritate directă, 1:1 sau mai puțin, iar în 2019, înainte de debutul Covid-19, creșterea PIB global a fost de 2,5%, în timp ce volumele comerciale au scăzut cu 0,1%.

Această dinamică în schimbare a fost cauzată de mai multe aspecte: tensiunile comerciale și protecționismul demonstrat recent de războiul comercial SUA-China, reducerea cererii de import din cauza recesiunii economice din țările dezvoltate, scăderea diferențelor salariale dintre piețele dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, schimbarea priorităților investiționale ale țărilor care s-au concentrat pe stimularea economiei și infrastructurii naționale mai degrabă decât pe exporturi și reducerea câștigurilor din offshoring. În ceea ce privește offshoring-ul, de altfel, multe organizații, printre care și Banca Mondială, cred că vârful lui a fost deja atins. China pierde, așa cum amintește John Manners-Bell, unul dintre avantajele sale competitive cele mai importante, deoarece costul cu forța de muncă a crescut mult în ultimii 20 de ani, iar decalajul față de piețele dezvoltate se micșorează – ceea ce nu este cazul altor locații, cum ar fi Mexic.

Raportul Upply din care v-am oferit zilele trecute informații despre evoluția inflației și despre previziunile instituțiilor financiar-bancare din lume privind economia globală mai arată că, potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Comerțului, volumul comerțului mondial cu mărfuri a stagnat, după creșterea din 2021. Creștere există în continuare, dar este mai mică față de anul anterior: +3,2% în primul trimestru din 2022, față de primul trimestru din 2021, mai puțin decât +5,7% în trimestrul al patrulea din 2021 față de trimestrul al patrulea din 2020. Iar în trimestrul al doilea din 2022, pentru care încă nu există date complete, creșterea față de perioada similară din 2021 se estimează că va fi și mai mică, deoarece conflictul din Ucraina a fost doar în parte compensat de relaxarea măsurilor anti-Covid din China, care a afectat grav comerțul mondial la început de an. Creșterea se va menține slabă și în al doilea semestru al anului.

Pandemia rămâne o mare sursă de incertitudine, câtă vreme la începutul lui septembrie autoritățile chineze au anunțat noi măsuri de izolare în Chengdu și o înăsprire a restricțiilor la Shenzhen. Politica zero Covid și tensiunile geopolitice sunt acum suficient de îngrijorătoare pentru ca producătorii de top să decidă să-și pună în practică dorința de a diversifica lanțul de aprovizionare. Apple, de exemplu, a ales să se întoarcă în India pentru următoarea versiune a iPhone. Cu toate acestea, China domină în continuare într-o foarte mare măsură comerțul mondial cu bunuri, după cum arată evoluția balanței comerciale atât cu Uniunea Europeană, cât și cu Statele Unite în prima jumătate a lui 2022.

Mai trebuie amintit faptul că euro se depreciază în raport cu dolarul, tendință care ar putea să le ofere perspective bune exportatorilor europeni, cu condiția să existe cerere pentru produsele lor – ceea ce este încă o necunoscută majoră.

În aceste condiții, după ce în 2021 tarifele de transport internațional au crescut brusc, în a doua jumătate a lui 2022 se anunță o stabilizare însoțită de o scădere a cererii atât pentru transportul aerian de mărfuri, cât și pentru transportul maritim de containere. Transportul rutier răspunde evoluțiilor pieței cu un ușor decalaj, în sus sau în jos, iar în prima jumătate din 2022 tarifele au atins niveluri record, impulsionate de impactul mecanismelor de ajustare în funcție de scumpirea combustibililor.