Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Tarifele spot pentru exporturile franceze către Marea Britanie au scăzut în trimestrul al treilea al anului cu 5,2 puncte față de trimestrul al doilea, până la 138,1 puncte, și rămân cu 5,8% mai mari decât tarifele din contracte, care au crescut cu 3,3 puncte față de trimestrul al doilea, până la 130,5 puncte, conform barometrului realizat de Upply, Ti și IRU (Upply – Market insights).

Față de perioada similară din 2023, tarifele din contracte au crescut cu 6,4 puncte.

Pe sensul opus, tarifele spot de import din Marea Britanie în Franța au scăzut cu 4,1 puncte față de trimestrul al doilea din 2024, până la 136,7, și sunt cu 0,1% mai mari decât cele din contracte, care au crescut cu 2,4 puncte față de trimestrul anterior, până la 136,5 puncte, și cu 5,2 puncte față de anul anterior.

La aceste valori s-a ajuns în condițiile în care, potrivit Oficiului Național de Statistică din Marea Britanie, cantitatea de bunuri achiziționate a crescut cu 1% între iulie și august 2024, depășind previziunile economiștilor și marcând cel mai ridicat nivel din iulie 2022 încoace, ceea ce se vede și în rezultatele retailerilor. Tesco, firmă care deține 27,8% din piața alimentară din Marea Britanie, și-a majorat prognoza pentru profitul operațional anual ajustat cu amănuntul la aproximativ 2,9 miliarde de lire sterline, în ușoară creștere față de estimările anterioare, rezultat determinat mai degrabă de volum decât de preț – vânzările cu amănuntul au crescut cu 2,9%, rezultat ușor sub așteptările analiștilor.

În Franța indicele PMI al producției a crescut de la 43,9 în august la 44,6 în septembrie și este la cel mai înalt nivel din iunie încoace, dar, fiind în continuare sub 50,0, indică o contracție.

Din iunie până în august 2024 producția cumulată a scăzut în Franța cu 1,1% față de aceeași perioadă a anului precedent. În august industria prelucrătoare a înregistrat o creștere, determinată în mare parte de creșterea de 2,8% din alte industrii de producție, în special a farmaceuticelor (+22,0%). Și producția de echipamente de transport și-a revenit bine, fiind în august cu 3,3% mai mare decât în iulie, după o scădere de 4,7% în iulie față de iunie. Iar revenirea cererii industriale probabil va duce la creșterea tarifelor de transport pe bază de contract pentru exporturile franceze.

În iulie 2024, Marea Britanie a înregistrat o scădere semnificativă a comerțului, importurile de bunuri fiind mai mici cu 1,5 miliarde de lire sterline (3,0%), iar exporturile, cu 3,4 miliarde de lire sterline (10,8%). Scăderea exporturilor, determinată în mare parte de reducerea vânzărilor de produse chimice către țările UE și terțe, a urmat unei creșteri puternice în luna precedentă. Brexit continuă să afecteze comerțul din Marea Britanie, dar declinul nu a fost, așa cum era de așteptat, atât pe piețele UE – unde a existat o stagnare a volumelor – ci în alte țări.

Balanța comercială generală a Marii Britanii s-a înrăutățit, deficitul comercial total de bunuri și servicii mărindu-se cu 5,5 miliarde de lire sterline, până la 14,6 miliarde în trimestrul al doilea al anului, aspect determinat mai ales de o creștere de 5,9 miliarde de lire sterline a deficitului comercial de bunuri, care a ajuns la 53,5 miliarde de lire sterline. Excedentul comerțului cu servicii a crescut cu 0,3 miliarde de lire sterline, până la 38,9 miliarde, dar această creștere modestă nu a fost suficientă pentru a compensa deficitul de bunuri.

Indicele de încredere al consumatorilor GfK, care măsoară modul în care își văd oamenii finanțele personale și perspectivele economice, a scăzut cu 7 puncte, la -20, adică la nivelul din ianuarie 2024, iar ca urmare a încrederii scăzute a consumatorilor și cererea ar putea scădea, ducând la o presiune în sensul reducerii tarifelor de import în Marea Britanie, în special a celor spot. Camera Franceză a Marii Britanii subliniază că sfârșitul liberei circulații a mărfurilor a cauzat întârzieri la frontieră, creșterea birocrației și incertitudine în ceea ce privește alinierea reglementărilor, care, toate, au afectat comerțul dintre cele două țări. IMM-urile franceze, în special în sectoare precum comerțul cu amănuntul și serviciile de asistență, resimt cel mai mult impactul, deoarece noile tarife și proceduri vamale de după Brexit au crescut complexitatea și costurile și au pus presiune pe marjelor lor de profit.

Guvernul Marii Britanii amână controalele la importul de carne, lactate și vegetale din UE pentru a șaptea oară, de data aceasta de la 1 ianuarie 2025 la 1 iulie 2025, deci analiștii Upply estimează o creștere a tarifelor de transport pe bază de contract din cauza acestor verificări suplimentare. Deocamdată se pare că guvernul nu este pe deplin pregătit cu sistemele sale vamale și că va implementa controale limitate la bunurile de mare valoare. Între timp, în UE se fac controale când vine vorba de exporturile Marii Britanii încă din 2021, ceea ce creează condiții inechitabile ce avantajează firmele care fac export din Comunitate în Marea Britanie.

Documentele suplimentare pe care le va impune UK, provocările logistice și costurile mai mari pot face ca firmele să-și mute vehiculele de pe această relație, ceea ce ar crește și mai mult tarifele. Iar asta ar putea atrage scăderea volumelor de comerț și prin urmare scăderea tarifelor de import din Marea Britanie.

Potrivit datelor Băncii Naționale a României, analizate de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox, investițiile străine directe (ISD) în sectorul imobiliar și al construcțiilor din România au înregistrat o creștere de 2,1 miliarde de euro în 2023. Acest sector a reprezentat a doua cea mai mare pondere din soldul total al ISD, de la finalul lui 2023, atingând 17,5% din soldul total al investițiilor.

Între 2013 și 2023, ISD din sectorul construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare din România au crescut de peste trei ori, cu 14,4 miliarde de euro. Potrivit datelor BNR, această majorare s-a datorat reevaluărilor contabile pozitive ale imobilizărilor corporale deținute de companiile din domeniu și rezultatelor financiare favorabile. Mai mult, rezultate au permis rambursarea datoriilor și creditarea companiilor afiliate nerezidente din străinătate, reducând necesitatea finanțării externe.

„Valorile activelor imobiliare în perioada 2015 – 2024 au crescut peste rata inflației. După o creștere destul de însemnată în perioada 2015 – 2019, lichiditatea pieței s-a menținut si pe perioada pandemiei în 2020 – 2021 și pare să rămână sănătoasă în 2024, întrucât România are încă unele dintre cele mai atractive randamente din regiune. Inflația crescută din 2022 și 2023 a produs doar ajustări minime ale randamentelor pentru activele prime, iar reducerea dobânzii de referință din ultima perioadă este de așteptat să aibă un impact pozitiv asupra valorilor activelor.”,

a precizat Bogdan Sergentu, Head of Valuation & Consultancy Cushman & Wakefield Echinox.

Din perspectiva repartizării pe activități economice în România, 86,7% se concentrează în principalele patru sectoare de activitate, precum industria (38,6%) – cu precădere industria prelucrătoare (29,3%), construcții și tranzacții imobiliare (17,5%), comerț (17,1%) și intermedieri financiare și asigurări (13,4%).

Soldul ISD a continuat să crească semnificativ în toate cele patru industrii principale. De asemenea, creșterile înregistrate au fost de 3,5 miliarde de euro în industrie, 2,1 miliarde de euro în construcții și tranzacții imobiliare, 1,085 miliarde de euro în comerț și 1,6 miliarde de euro în intermedieri financiare și asigurări. Față de 2022, sectorul construcțiilor și al tranzacțiilor imobiliare a devansat comerțul.

Anul trecut, ISD au totalizat 6,748 miliarde de euro, crescând soldul total la 118,2 miliarde de euro. În întreprinderile greenfield, sectorul construcțiilor și cel imobiliarelor a ocupat o poziție în top, cu 19,4% din sold, fiind devansat de industria prelucrătoare (27,4% din soldul ISD în întreprinderi greenfield) și comerț (23,2%). Contribuția acestor sectoare de activitate la soldul ISD pentru întreprinderile greenfield a rămas constantă față de anul anterior.

ISD includ capitalul social vărsat și rezervele ce revin unui investitor nerezident cu cel puțin 10% din drepturile de vot sau capitalul social subscris unei întreprinderi rezidente, instrumentele de natura datoriei dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta și întreprinderea rezidentă în care a investit, precum și profitul reinvestit de către acesta. Creșterea fluxului net de investiții străine în sectorul construcțiilor și al tranzacțiilor imobiliare în 2023 a influențat și evoluția stocului de spații imobiliare moderne. Investitorii străini dețin peste 70% din acest stoc, continuând să joace un rol important în toate segmentele pieței imobiliare.

Evoluția investițiilor străine directe (mld.euro)