companii germane Archives

Directorii companiilor cu capital german din România au participat la un eveniment organizat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) pentru a identifica împreună oportunitățile de parteneriate și ecosisteme de afaceri cu companiile românești.

Întâlnirea a avut participanți, precum ambasadorul Germaniei în România și companii germane din toate segmentele relevante cu activități în cercetare-dezvoltare, automotive, consultanță, comerț, dezvoltare de software, medicină, echipamente auto, fabricare de produse din metal și inginerie civilă, potrivit unui comunicat de presă.

Secretarul general adjunct al NATO, președinte al comitetului, Mircea Geoană încurajează reprezentanții mediului de afaceri româno-german în condițiile în care războiul din Ucraina continuă, iar Estul Europei devine tot mai interesant pentru firmele din Vest.

Totodată, oficialul a menționat că Germania, inclusiv la nivelul elitei politice, începe să înțeleagă că Rusia, o perioadă relativ lungă de timp, nu va mai fi „parte a jocului” și că mentalitatea se schimbă, indicând și faptul că centrul de greutate al Europei se mută către est. În momentul de față, NATO nu are indicații cu privire la o posibilă schimbare a calculelor lui Putin, însă rămâne totuși vigilentă, pentru că există riscul de escaladare a conflictului prin accident sau calcule greșite.

Secretarul adjunct al NATO completează că în acest context pot fi deschise multe oportunități de dezvoltare pentru România, Moldova și pentru firmele germane, în urma unui transfer de tehnologie, coproducția anumitor bunuri sau reconstrucția Ucrainei.

„Este o diviziune artificială între capitalul străin și cel autohton. Dorim să încurajăm intrarea capitalului străin, investițiile, aducerea de tehnologie alături de capitalul local, să încurajăm companiile străine să prefere businessul local pentru cooperare, astfel încât să creăm un ecosistem de companii mici, care în final pot face profit împreună.”,
a precizat Mircea Geoană.

Președintele AHK România, Andreas Lier a punctat la rândul său că deși firmele germane sunt conștiente de oportunitățile pe care le are România în acest moment, țara noastră trebuie să îi convingă să se investească cu toate responsabilitățile acesteia pentru viitor. În acest context, „cartea energiei trebuie jucată pentru a susține și a securiza competitivitatea europeană în ansamblul ei”.

„Cu rezervele sale de 200 de miliarde de metri cubi de gaz offshore confirmate, cu capacitatea sa de a produce energie eoliană on-shore și off-shore, cu posibilități semnificative în ce privește energia solară, România poate juca un rol important în tranziția energetică. Parteneriatul dintre Germania și România se poate dezvolta și mai mult în această direcție”,
a declarat Andreas Lier, președintele AHK România.

Sebastian Metz, directorul general AHK România, subliniază că România, Germania și Republica Moldova sunt „toți în aceeași barcă”.

„Comunitatea noastră de business este cea mai mare din România, ceea ce are un impact semnificativ asupra afacerilor românești și germane de aici. Vedem multe oportunități în reconstrucția Ucrainei, dar și în integrarea Republicii Moldova. Ne dorim o poziție puternică a României, pentru că afacerile noastre se derulează aici, ne dorim o Românie puternică, într-o situație win/win pentru ambele țări.”,
a adăugat Sebastian Metz, directorul general AHK România.

Companiile germane din România declară că situația lor economică este bună sau satisfăcătoare, deși cele mai multe dintre ele văd înrăutățindu-se contextul internațional în următoarele 12 luni, potrivit sondajului realizat în octombrie 2022 de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).

Chestionarul a avut în vedere atât evaluarea situației conjuncturale, cât și și situația companiilor și oferă și o privire de ansamblu asupra principalilor factori de risc economic din perspectiva companiilor, în general. Astfel, doar 3,3% dintre companiile intervievate se așteaptă la o îmbunătățire a contextului local în următoarele 12 luni (2021: 20%), în timp ce aproape 27% cred că aceasta va rămâne la fel. Majoritatea (70%) consideră că factorii conjuncturali se vor înrăutăți (2021: 30%).

În ce privește evoluția activității, cele mai multe companii (46,7%) se așteaptă ca aceasta să rămână neschimbată, în timp ce 37% cred că se va deteriora în următorul an (2021: 10%). Există și un procent de optimiști, dar mai mic decât cel din 2021: aproximativ 17% (2021: 42%) se așteaptă sa-și dezvolte activitatea la nivel local.

Volumul investițiilor va rămâne neschimbat pentru 33% dintre companiile chestionate şi tot 33% (2021: 18%) spun că vor investi mai puțin. Aproximativ 17% dintre companii nu intenționează să facă nicio investiție în 2023, iar 16,7% vor să-și sporească investițiile pe plan local (2021: 36%). Îmbucurător este faptul că numărul de angajați rămâne constant, companiile neavând intenția de a renunța la personal. Astfel, peste 63% dintre companii intenționează să mențină numărul de angajați (2021: 42%), în timp ce peste 30% se așteaptă chiar să îl crească (2021: 40,8%).

Cel mai mare risc pentru companii îl reprezintă în continuare prețul la energie, urmat de prețul materiilor prime și lipsa de personal calificat. „Cred că situația actuală a prețurilor mari la energie ne va însoți pentru o perioadă mai lungă de timp și de aceea este nevoie mai mult ca niciodată de o cooperare strânsă între sectorul public și cel privat, dar și între ţările membre și UE, pentru a găsi cele mai bune soluții pe termen lung pentru populația din România și pentru mediul economic. Este obiectivul nostru, al tuturor, ca România, Germania, întreaga Uniune Europeană să rămână un amplasament investițional competitiv, prosper și, în același timp, sustenabil și, prin urmare, rezilient”, a declarat Sebastian Metz, director general, AHK Romania.

Alte riscuri identificate pentru următorul an sunt pentru 60% dintre respondenți întreruperile din lanțurilor de aprovizionare (logistica, lipsa produselor intermediare), cererea de materii prime și costurile cu forța de muncă (53,3%). În toamna anului trecut printre cei mai importanți factori de risc se numărau de asemenea prețurile la energie, costurile legate de forța de muncă, dar și lipsa acesteia, precum și prețul materiilor prime.

Rezultatele sondajului World Business Outlook, realizat la nivel global, în rândul a peste 3.100 de companii germane active în străinătate, arată că economia globală se confruntă cu o iarnă grea din perspectiva companiilor germane active la nivel internațional. Principalele motive sunt consecințele economice ale războiului împotriva Ucrainei și politica de „zero-Covid” a Chinei. Cele mai mari riscuri în evoluția activității companiilor germane din întreaga lume sunt legate de întreruperi ale lanțului de aprovizionare (42%), prețurile ridicate ale materiilor prime (42%) și ale energiei (41%).

„Reluarea comenzilor întârziate în industrie, a furnizării de servicii după încetarea restricțiilor legate de pandemie și relaxarea locală a unor lanțuri de aprovizionare nu ar trebui să ascundă faptul că tensiunile economiei globale se simt și în rândul companiilor germane din străinătate”, a declarat șeful departamentului de comerț exterior al Uniunii Camerelor de Comerț și Industrie din Germania (DIHK), Volker Treier.

În special în Europa, așteptările companiilor s-au alterat în mod vizibil și sunt pesimiste în raport cu cele ale companiilor din Africa, Orientul Apropiat și Mijlociu, America de Sud și Centrală și America de Nord, precum și în regiunea Asia-Pacific (cu excepția Chinei). Chestionarul „AHK World Business Outlook”, coordonat de Uniunea Camerelor Comerț și Industrie din Germania (DIHK), a fost aplicat în perioada 4-23 octombrie 2022. Din România au participat 30 de companii, mai mult de jumătate dintre acestea fiind active în industrie și construcții (63,3%), 10% în servicii, 16,7% din companii provin din comerț, restul de 10% din alte branșe.