CONAF Archives - Pagina 3 din 22

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) și-a reafirmat rolul de organizație strategică în cadrul economiei României, Cristina Chiriac fiind desemnată în unanimitate pentru un al treilea mandat în funcția de președinte. Prin validarea noului Consiliu Director și a structurilor teritoriale județene, alegerea coincide cu consolidarea poziției confederației patronale din România, cu 31 de sucursale județene active, marcând o etapă decisivă de maturitate pentru organizație.

„Sunt onorată de încrederea acordată și le mulțumesc colegilor din Consiliul Director pentru sprijinul constant și pentru angajamentul cu care au contribuit la transformarea CONAF într-o voce puternică la nivel național. Ne așteaptă un mandat în care să consolidăm ce am construit, să inovăm și să accelerăm proiecte cu impact real pentru România. Ceea ce ne definește este structura de leadership, capacitatea de a aduce soluții concrete pentru mediul de afaceri și pentru societate.”, a declarat Cristina Chiriac, președinte CONAF.

Noul Consiliu Director al CONAF este format din lideri recunoscuți ai mediului de afaceri și ai societății românești, reprezentând sectoare cheie precum fiscalitate, real estate, retail, tehnologie, energie, investiții și educație. Echilibrul de gen, expertiza complementară și perspectivele diverse caracterizează această echipă de conducere: Cristina CHIRIAC (Flori de IE), Daniela NUŢĂ (AbilityHUB), Nicoleta MUNTEANU (Kids in Business), Anca DAMOUR (DCraig Real Estate si ELI Parks), Hildegard BRANDL (UNITH2B), Daniela MARIŞCU (AquaticaExperience), Theodora POPA (Transavia Group), Marius GHENEA (Catalyst România), Tatian DIACONU (Real Estate & Urban Regeneration), Gabriel BIRIŞ (Biriș Goran SPARL), Ionuţ ARDELEANU (Auchan România), Görkem ORAN (Edenred România), Dan OROS (Google Central and Eastern Europe).

Noua structură națională își propune să accelereze dezvoltarea României prin inițiative cheie, precum promovarea incluziunii și egalității de șanse (cu accent pe consolidarea rolului femeilor în economie), sprijinirea educației prin programe inovatoare pentru tineri, accelerarea digitalizării și inovării pentru competitivitatea afacerilor, precum și dezvoltarea parteneriatelor public-private pentru politici economice predictibile și sustenabile.

„Am reunit în Consiliu Director lideri care acoperă întreaga arhitectură a economiei: de la capital, investiții și fiscalitate, până la retail, agricultură, digitalizare și sustenabilitate. Această diversitate nu este întâmplătoare, ci esența forței noastre: ne putem adapta rapid, putem gândi soluții complexe și putem crea conexiuni între domenii aparent diferite. Echilibrul de gen din Consiliul nostru Director este un mesaj clar – dezvoltarea economică are nevoie de leadership inclusiv, iar România poate câștiga prin această complementaritate.”, a completat Cristina Chiriac, președinta CONAF.

Sucursalele CONAF: leadership local cu impact real

În paralel, au fost alese structurile de conducere ale celor 31 de sucursale județene, menite să asigure transpunerea la nivel local a viziunii naționale.

„Consiliul Director și rețeaua de sucursale funcționează ca un mecanism unic: expertiza la nivel central se combină cu dinamica comunităților locale. Această sinergie va genera impact real, măsurabil, în economie și în viața oamenilor.”, a subliniat Cristina Chiriac.

Sub conducerea Consiliului Director anterior, CONAF a implementat mai multe programe de referință, recunoscute și premiate la nivel național și european. „Pactul pentru Tineri” – inițiativă dedicată reducerii abandonului școlar și orientării profesionale – a fost potențat de campania „Clasa M. Clasa Mamelor Minore”, care a scos în lumină provocările complexe cu care se confruntă tinerele mame în parcursul lor educațional (exclusiune, lipsa resurselor, birocrație, stigmatizare) și a generat un dialog social și legislativ. Campania a fost recunoscută cu două premii la PR Awards 2023, la categoriile Public Affairs & Advocacy & Lobby și Organizații non-guvernamentale, Societate civilă, și a obținut GOLD Award la categoria PR For Good în cadrul competiției COMMA prima competiție de creativitate și strategie în Comunicare și PR din România și Republica Moldova.

În plus, „Maratonul pentru Educație Antreprenorială”, care s-a desfășurat în 26 de județe, a transformat educația antreprenorială într-o experiență vie, practică și motivantă pentru o nouă generație. În cele trei ediții de până acum, programul a obținut rezultate semnificative: 34.000 de elevi au participat la cursuri de educație antreprenorială, 3.500 de elevi de liceu s-au implicat în scrierea de proiecte, iar 553 de planuri de afaceri au fost înscrise în competiții. Impactul programului a fost susținut de o infrastructură educațională extinsă – care acoperă 64 de localități, 378 de licee și 488 de profesori coordonatori – precum și îndrumării, jurizării și motivării oferite de peste 1.000 de antreprenori, consolidând astfel legătura dintre școală și mediul real de business.

Din cele 3,5 milioane de permise noi de muncă emise de UE, doar 57.111 astfel de permise au fost emise în România. Mai mult, potrivit datelor Eurostat (setul de date migr_reschst – „Change of immigration status permits by age, sex and citizenship”, care contabilizează permisele de ședere eliberate în scopul schimbării statutului non-UE în interiorul țării, România a eliberat doar 643 de astfel de permise în 2024, situându-se pe locul 27 în UE (în comparație cu Franța, care a eliberat 200.163, Polonia 17.486 și Bulgaria 1.984).

Înainte de a analiza soluțiile, această cifră descrie cu acuratețe capacitatea României de retenție a capitalului uman calificat. Doar 643 de cetățeni non-UE care au venit în România pentru a studia sau pentru a fi angajați pe un post au reușit să se schimbe și să se dezvolte, fiind recunoscuți ca fiind calificați pe un post mai aproape de dezideratele personale. Spre exemplu, un cetățean indian de 24 de ani a obținut un permis de studii la Cluj și un contract de muncă după absolvire, astfel i s-a acordat un nou permis fără a fi nevoit să își întrerupă șederea. Acesta este un exemplu al unuia dintre cei 643 de străini care au fost deja prezenți într-o țară, dar au reușit să obțină un statut mai stabil (de exemplu, student – muncă, sezonier – salariat, familie – muncă).

România trebuie să își schimbe politica de retenție a migranților. Cu o populație în declin accentuat (conform World Health Organization, populația României va ajunge la 16 milioane de locuitori până în 2050, iar conform Eurostat, va scădea cu 12% în 20 de ani), soluțiile de integrare și asimilare a forței de muncă din afara UE reprezintă singurul panaceu pentru decenii de politici reactive la o moștenire sumbră.

PIB-ul României este tributar masiv (2,5% în 2024, conform World Bank) și are nevoie în continuare de pârghii puternice pentru a susține îmbătrânirea accelerată a forței de muncă. Pe de altă parte, este nevoie și de creșterea ratei de ocupare a anumitor categorii de vârstă (conform Eurostat, rata de ocupare a grupei de vârstă 55-64 de ani este de doar 53,40% și de 78,80% pentru grupa de vârstă 15-24 de ani).

Sună puțin paradoxal faptul că o țară care se bazează puternic pe fluxurile de capital venite dinspre conaționalii migranți, dar care nu este în măsură să mențină un sistem de pensii echitabil, ar dezvolta o apetență crescută pentru narațiuni suveraniste. Acest fenomen expune o tendință de a ignora instrumentele de creștere economică globală și de a se concentra mai mult asupra trecutului, așa cum este descris de propaganda comunistă de tip inspirație asiatică.

„Migrația nu este un robinet care poate fi închis sau deschis după voie și nevoie, iar mult-mediatizatele centre de primire a migranților în țări satelit UE s-au dovedit, deocamdată, un eșec costisitor în implementare. Dacă nu creăm trasee clare de integrare și retenție a migranților cu potențial de plusvaloare, ne vom trezi asaltați de o pătură socială slab pregătită profesional, cu potențial infracțional și vulnerabilități periculoase în fața discursurilor suveraniste.”, a declarat Cătălin Orezeanu, președinte al Alianței Europene pentru Migrație (AEMI).

Forțele planetare sunt reconfigurate, eradicarea sărăciei nu mai pare a fi un deziderat mondial, programele globale de sănătate au fost suspendate, iar această indolență va genera fluxuri puternice de migrație. Politicile naționale trebuie nu numai să se alinieze la UE și la ONU, ci și să protejeze identitățile naționale cu trăsături puternic multiculturale și, oricât de deranjant ar putea fi acest lucru, migranții din afara UE nu numai că vor umple golurile de pe piața muncii, dar vor spori și notorietatea unei națiuni de a respecta valorile universale și propriile comunități etnice.

„Cea mai prețioasă resursă a României nu a fost niciodată petrolul, gazul sau aurul, ci oamenii ei. Și tocmai pentru că nu i-am prețuit, i-am pierdut. În Marea Privatizare am documentat cum, în 20 de ani, au dispărut peste două milioane de locuri de muncă.

De atunci, pierderea de capital uman a continuat ca o hemoragie tăcută: în ultimii ani exodul s-a accentuat, golind pe rând profesii și generații.

Datele recente arată aceeași oglindă a neputinței de retenție, România rămâne la marginea fluxurilor globale de talente și continuă să piardă pentru că nu și-a pus niciodată omul în centrul politicilor sale. În timp ce alte state își întăresc resursa umană prin politici active și investesc miliarde pentru a atrage materie cenușie din state mai puțin dezvoltate, noi rămânem prizonierii unei realități crude, exportăm profesioniști și importăm forță de muncă pe termen scurt, preponderant necalificată.

Pe termen scurt, am reușit să cârpim ruptura prin aducerea de imigranți non-UE – un bandaj necesar, dar departe de vindecare. Pactul pentru Muncă, inițiat de CONAF în 2019, a pornit tocmai de la această realitate: că nu putem construi viitorul pe improvizații, ci pe politici strategice, capabile să lege educația de piața muncii și să creeze un cadru legislativ predictibil.

Soluția reală constă în a învăța să prețuim capitalul uman, să facem din vocație un drum pentru fiecare cetățean și din educație un contract pe termen lung cu viitorul. Totodată, tendințele economice arată limpede că migrația nu mai poate fi tratată rigid, ci fluid, direcționată acolo unde aduce plusvaloare în ramuri economice clasice – HORECA, construcții, agricultură, etc.

România și-a pierdut o parte semnificativă din trecut prin nepăsare. Nu își mai poate pierde și viitorul prin inacțiune.”, a declarat Cristina Chiriac, președinte al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

Ce poate face România după finalizarea măsurilor de austeritate?

Ce pot face conaționalii noștri după încheierea mitingurilor din UK împotriva românilor care lucrează în străinătate? În primul rând, să deschidă ochii la plusul de valoare de care avem nevoie pentru a crea un climat socio-economic incluziv și să rămânem pe calea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD-urilor) Națiunilor Unite, care acum sunt umbrite de conflictele mondiale. Pe scurt, să nu mai plece după o fentă ideologică diluată, fără legătură cu realitatea unei specii ce se numește încă Homo sapiens.