Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

La finalul lui 2024 firmele mari trebuie să își raporteze emisiile de CO2 pe tot lanțul de producție, de la aprovizionare până la distribuția către clientul final. Dacă unii producători au băgat deja mâna în buzunar și au investit în automatizare, camioane electrice și capacități de producție de energie verde, alții și-au pierdut elanul după un an de criză și după proteste masive ale fermierilor și transportatorilor în toată Europa, una dintre principalele probleme ridicate de protestatari fiind costul uriaș pe care trebuie să îl suporte pentru a asigura decarbonizarea agriculturii și a transporturilor. Astfel că, până la un suport clar din partea autorităților la nivel european și asigurarea infrastructurii de alimentare a autovehiculelor cu energie electrică sau hidrogen, cei mai mulți producători și retaileri nu vor să cheltuie mai mult, chiar dacă momentul raportării emisiilor de CO2 vine după colț.

Din dorința de a fi pregătiți pentru aplicarea legilor deja implementate și în România, și transportatorii români au făcut investiții în autocamioane electrice, cu toate că Statul român nu oferă niciun fel de facilitate celor care investesc în reducerea emisiilor de CO2.

Conferința Tranzit de la Oradea de pe 4 aprilie prilejuiește o discuție despre contextul legal – cine, când, cum trebuie să raporteze progresele făcute în decarbonizarea lanțului de producție și a supply-chain-ului – cât și despre ce înseamnă să investești cu adevărat în măsuri de reducere a emisiilor de Carbon în cazul unui producător. Ana-Maria Iordache, Partener Baiaș & Asociații din cadrul PricewaterhouseCoopers va explica modul în care trebuie abordată problema decarbonizării și a incluziunii sociale din punct de vedere legal, iar Florin Stan (Transport Manager Pepsico) și Nicușor Pisică (Head of Separtment Inbound Operation Renault Group) vor exemplifica modul în care cei doi producători importanți din România se pregătesc pentru îndeplinirea obligațiilor legale din Uniunea Europeană, implementate deja și în țara noastră.

Iar managerii BlueRiver și Routier European Transport, Alexandru Păun și Rareș Retegan, își vor împărtăși experiențele de utilizare a camioanelor electrice: care sunt punctele care trebuie avute în vedere înainte de a face investiția în camioane electrice și tipul de aplicații la care pot fi folosite, precum și costul de exploatare comparativ cu vehiculele diesel. Blue River folosește de 1-2 ani deja trei camioane electrice aparținând unor mărci diferite și cu configurații diferite, acumulând deja o experiență bogată în operarea cu autocamioane electrice.

Iar Routier European Transport, pe lângă exploatarea a două camioane electrice de aproape un an, oferă de mai mulți ani clienților și transport intermodal, în viitorul căruia crede atât de mult încât de la 1 ianuarie 2025 va începe operarea pe cont propriu a unui terminal intermodal nou construit de Primăria Oradea la Episcopia Bihor.

Dar cât de pregătiți sunt producătorii să apeleze la transport intermodal, câtă vreme acest tip de transport este mai scump decât cel rutier?

După scumpirea taxelor de drum în Ungaria, Austria și Germania, costul transportului intermodal se aproprie de cel rutier, dar nu este la fel de rapid și clienții au un nou motiv de ezitare.

Numai la Oradea există trei terminale intermodale, unul care a făcut pionierat în transportul intermodal în România și chiar în Europa, cel al Transmec, și altele două, nou-construite, ambele la Gara Episcopia Bihor, între Oradea și Borș. Iar participanții la evenimentul Tranzit din 4 aprilie vor avea posibilitatea de a le vizita pe amândouă și de a înțelege cum funcționează acest mod de transport combinat în cazul ambilor administratori de terminal: EBIT și Routier European Transport.

Vă așteptăm alături de noi la Oradea pe 4 aprilie pentru a discuta despre problemele actuale și oportunitățile existente pe piața de transport și logistică din România, dar și din Uniunea Europeană, despre costuri și modalități de a fi mai eficienți.

Puteți consulta la linkul de mai jos programul complet al evenimentului, care prilejuiește și premierea celor mai eficienți operatori de logistică și de expediții care operează pe piața românească (premii distincte pentru firmele cu capital românesc și cele cu capital strain).

Citiți și:

Procesul de digitalizare accelerată a administrației fiscale, demarat anul trecut, expune companiile românești riscului de a pierde business – consideră Sorana Cernea, Managing Partner al TPA România, companie de top în Europa Centrală și de Est, specializată în contabilitate, consultanță fiscală și audit.

Prezentă la TaxEU Forum, cel mai important eveniment dedicat fiscalității din România, expertul TPA România a explicat de ce, în forma actuală, modificările aduse reglementărilor RO e-Transport (sistemul național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri de pe teritoriul României), sunt o piedică în dezvoltarea afacerilor din România. În plus, TPA România a solicitat deja Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) clarificări cu privire la sistemul RO e-Transport, date fiind sancțiunile la care sunt expuse companiile, ca efect al neclarităților din noile reglementări fiscale.

„Toată lumea e concentrată pe RO e-Factura și nu ia în calcul încă RO e-Transport, dar trebuie spus clar că modificările recente generează obligativitatea de a raporta în sistem toate achizițiile de bunuri din străinătate, indiferent dacă sunt sau nu încadrate la risc fiscal ridicat. Această obligativitate comportă riscul de a pierde business și chiar am avut o astfel de situație. O companie din Germania de comerț online cu îmbrăcăminte, care avea nevoie în România de servicii de verificare a retururilor de bunuri și care intenționa să facă acest lucru într-un centru din România, a renunțat la noi și s-a orientat spre altă țară după ce a aflat că trebuie să declare informații detaliate în sistemul RO e-Transport. Explicația lor a fost: cum putem să declarăm ce conțin coletele când noi le aducem în România tocmai pentru a afla ce se află în acele colete”, a explicat Sorana Cernea.

Sistemul RO e-Transport, alături de RO e-Factura și SAF-T, este parte a procesului de digitalizare accelerată a administrației fiscale, demarat și susținut de Guvernul României, cu scopul de a combate evaziunea fiscală. Până la data publicării OUG nr. 115/2023, sistemul RO e-Transport viza doar transporturile rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat efectuate pe teritoriul României. Conform legislației în vigoare, bunuri cu risc fiscal ridicat sunt considerate îmbrăcămintea, încălțămintea, legumele, alimentele de origine vegetală, fructele comestibile, băuturile, băuturile alcoolice, oțetul, sărurile, sulful, solul, piatra, ipsosul, varul, cimentul, fonta, fierul și oțelul. Începând cu 15 decembrie 2023, sfera de cuprindere a sistemului RO e-Transport s-a extins, incluzând în prezent și obligația de raportare a transporturilor rutiere internaționale de bunuri (indiferent de natura bunurilor). Astfel, a devenit obligatoriu să se declare în sistemul RO e-Transport următoarele date referitoare la transportul internațional de bunuri: destinatarul înscris în declarația vamală de import, respectiv, expeditorul înscris în declarația vamală de export; beneficiarul din România, în cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri; furnizorul din România, în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri; depozitarul, în cazul bunurilor care fac obiectul tranzacțiilor intracomunitare aflate în tranzit, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport, cât și pentru bunurile încărcate după depozitare sau după formarea unui nou transport pe teritoriul național.

„În majoritatea cazurilor, partea care declară datele în sistemul RO e-Transport este firma din România. Dacă ești un client mic al unui concern, acesta nu are deschiderea de a-ți pune la dispoziție toate aceste date, în consecință, ești nevoit să îți alegi alt furnizor, cel mai probabil, cu costuri mai mari. Sistemul RO e-Transport funcționează în România din 2022, însă din acest an, sistemul este purtător de sancțiuni foarte mari în cazul nerespectării prevederilor. Astfel, de la 1 iulie 2024, în funcție de abaterea constatată de către autorități, firmele care operează în România riscă sancțiuni care pot ajunge până la 100.000 de lei și includ și confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate”, a precizat reprezentantul TPA România.

Potrivit expertului fiscal, sistemul RO e-Transport are în continuare o serie de neclarități și probleme legate de înregistrarea datelor în Spațiul Privat Virtual și confidențialitatea datelor (având în vedere accesul la toate informațiile fiscale), stabilirea fluxului informațional cu partenerii, care să țină cont și de condițiile de livrare stabilite între părți, monitorizarea și actualizarea informațiilor despre vehiculul implicat în transportul raportat, transmiterea codului UIT părților interesate, aplicarea criteriilor de masă/valoare și pentru transporturile rutiere internaționale de bunuri, transporturile efectuate prin intermediul companiilor de curierat. Reprezentanții TPA România au transmis recent o adresă către ANAF în care prezintă aceste neclarități, solicitând autorităților fiscale răspunsurile concrete care să ajute la rezolvarea problemelor apărute.

Potrivit TPA România, pentru ca procesul accelerat de digitalizare a ANAF să aibă efectele pozitive scontate, ar fi necesară în primul rând clarificarea tipurilor de transporturi care trebuie raportate, precum și oferirea de asistență reală din partea autorității fiscale.

„Mediul de afaceri din România, prin experții pe care îi are, a identificat câteva măsuri ce ar putea fi adoptate rapid pentru a susține procesul de digitalizare, printre care: o platformă de raportare distinctă de SPV și îmbunătățirea infrastructurii IT a ANAF, posibilitatea de a adapta datele ce trebuie raportate în funcție de particularitățile tranzacțiilor (de exemplu, condiții Incoterms, nivelul de detaliu privind bunurile transportate). De asemenea, în cazul în care sistemul nu va conduce în mod concret la reducerea evaziunii fiscale până la finalul anului, este necesară luarea în considerare chiar a eliminării sistemului RO e-Transport”, a mai spus Sorana Cernea.

Deşi experţii din mediul privat au atras atenţia asupra problemelor pe care le aduce extinderea Ro eTransport la toate tranzacţiile internaţionale de bunuri, cu proceduri care nu ţin cont de practica comercială internaţională şi în multe situaţii nu se poate respecta, Ministerul Finanţelor Publice pare să meargă înainte cu orice preţ, chiar şi acela de a elimina un segment de afaceri care ar fi adus venituri importante României în condiţiile în care economia nu merge chiar ca pe roate. Problema este că firmele care intenţionează să aducă în continuare bunuri nedeclarate la adevărata valoare déjà se gândesc la metode de păcălire a sistemului de monitorizare în timp real a bunurilor transportate pe camion, cum ar fi de exemplu conectarea la aplicaţia ANAF de la un telefon care urmează alt traseu faţă de camionul pe care se găseşte în mod real marfa, astfel că în final tot controlul fizic este cel care ar putea descoperi fraudele din sistem.

Aplicarea Ro eTransport este şi unul dintre subiectele abordate de conferinţa Tranzit de la Oradea, pe 4 aprilie.