În 2024, jafurile asupra transporturilor au crescut global, iar 2025 se anunță și mai provocator
Într-o lume a transportului tot mai digitalizată, furtul nu mai înseamnă doar forță brută. Jaful clasic – camionul atacat în mers sau marfa sustrasă noaptea în parcare – e încă prezent, dar în umbra lui se dezvoltă o nouă ramură a criminalității organizate: furtul strategic, o combinație între identități fictive, inginerie socială și tehnologii generative.
Cea mai alarmantă tendință a fost creșterea „furturilor strategice” – operațiuni planificate, desfășurate cu o precizie aproape corporatistă. Infractorii creează firme fantomă, clonează adresele de e-mail ale transportatorilor reali, trimit documente falsificate (CMR, avize, bonuri de livrare) și preiau controlul asupra mărfurilor în tranzit. În multe cazuri, marfa dispare fără nicio urmă, deși procesul părea complet legal.
Despre cum acíonează criminalitatea în transporturi pe teritoriul României vom dezbate şi noi în cadrul conferinţei Tranzit de la Suceava, de pe 12 iunie.
Când crima devine logistică
Conform unui raport comun TT Club/Bsi, publicat în aprilie 2025, infracțiunile împotriva mărfurilor în tranzit au crescut în toate regiunile majore în 2024. La nivel global, 76% dintre incidentele raportate au implicat jaful rutier, în special asupra camioanelor. Dar schimbarea de paradigmă vine din partea noilor metode: falsuri informatice și documentare tot mai greu de detectat.
Statele Unite conduc la acest capitol: 18% dintre incidentele de securitate din transport implică tentative de uzurpare a identității. Acestea sunt alimentate de lipsa unor protocoale stricte de verificare a partenerilor și de automatizarea excesivă a contractării curselor.
Dar fenomenul nu se oprește aici. Europa suferă din cauza slăbiciunii infrastructurii de siguranță, în special a parcărilor nesecurizate. Majoritatea incidentelor au loc la terminale sau pe rutele intermodale intens circulate. Țintele preferate? Mărfurile ușor revandabile: produse alimentare (22%), agricole (10%) și electronice (9%).
Din Brazilia până în India: o panoramă globală a riscurilor
Pe alte continente, pericolele variază în formă, dar nu în fond. În Brazilia, 68% din toate incidentele legate de transporturi implică deturnări armate și bruiaj al semnalului GPS.
În India, fenomenul cunoscut sub numele de pilferage – furt sistematic al unor părți din marfă de către angajați – este larg răspândit. Iar în SUA, furturile feroviare au crescut de la 3% la 6% într-un singur an, bandele profitând de opririle programate și slăbiciunile sistemelor de supraveghere.
Infracționalitatea asistată de AI
Tehnologiile emergente nu sunt doar un avantaj pentru logistică, ci și pentru infractori. Inteligența artificială generativă a devenit un aliat redutabil pentru rețelele criminale: e-mailuri scrise impecabil, documente false imposibil de distins de cele reale, site-uri clonă pentru transportatori fictivi. Costurile acestor operațiuni au scăzut, iar profesionalismul lor a crescut.
În numeroase cazuri, companiile păgubite au ignorat semnalele de avertizare: adrese de e-mail suspecte, modificări bruște de cont bancar, prețuri anormal de mici sau cereri de expediere urgente. Lipsa unei culturi a vigilenței face ca victimele să devină ușor de manipulat.
Ce e de făcut: de la parcări certificate la educație digitală
Raportul TT Club/Bsi recomandă un set clar de măsuri:
Provocarea 2025: protecție fizică și digitală
Raportul concluzionează că dublul front al apărării este esențial în 2025: protejarea fizică a mărfurilor în timpul opririlor și blindarea digitală a fluxurilor de informații. Într-o lume conectată, „ușa camionului” trebuie apărată la fel de bine ca „portul SMTP”.
Crima organizată în transport nu mai seamănă cu filmele cu hoți și șoferi înarmați. Seamănă cu o companie de IT bine finanțată, care știe exact când să trimită un e-mail, cum să cloneze un CMR și unde să închidă GPS-ul.Iar pentru logistică, cea mai mare vulnerabilitate nu mai este șoseaua, ci neatenția.
Conferința Tranzit de la Suceava a adunat în jur de 300 de participanți la Hotel Mandachi, care a fost gazda celei de a treia conferințe organizată de Tranzit la Suceava și a 8-a în regiunea Moldovei, după Bacău, Piatra-Neamț și Iași.
Conferința a început în forță cu o dezbatere la care au participat, alături de reprezentanții asociațiilor patronale – APTE 2002, FORT și UNTRR -, Marius Alban (Direcția Transport Rutier din Ministerul Transporturilor, Nicolae Popovici (CNAIR), Florin Gagea (ISCTR) și Cezar Ciorteanu (Poliția de Forntieră).
Una dintre cele mai intense discuții s-a purtat în jurul modificării HG 69/2012. Schimbarea termenului de remediere a nerespectării aducerii camionului la sediu, de la 30 de zile la 6 luni de la constatarea abaterii, ar urma să fie inclusă în cel mai scurt timp în proiectul de modificare a HG 69/2012. Motivul pentru care s-a întârziat până acum a fost acela că reprezentanții Ministerului Transporturilor au sperat că vor putea să modifice actul normativ o singură dată, astfel încât să prindă și modificarea legislației la transportul interjudețean de persoane. Cum lucrurile trenează în cazul acestuia din urmă, se va merge mai departe doar cu prevederile referitoare la transportul de marfă, a dat asigurări Marius Alban, reprezentantul Direcției Transport Rutier din cadrul MT la conferința Tranzit.
Draftul proiectului de modificare al HG 69 urma să fie pus la sfârșitul lui mai pe transparență decizională și să urmeze toate etapele de consultare publică, dialog social etc., pentru a putea fi adoptat cât mai repede. Obiectivul este de a securiza faptul ca transportatorii români să fie cât mai greu de sancționat pentru nerespectarea prevederilor considerate abuzive din PM.
În ceea ce privește draft-ul de proiect care circulă „pe surse“ din martie, Marius Alban a lămurit că este o variantă veche, care nu trebuie luată în seamă.
Augustin Hagiu, președintele Federațieiv Operatorilor Români de Transport, a menționat că este de dorit totuși un timp suficient pentru consultări, pentru a putea fi luate în discuție și alte subiecte importante pentru operatori, cum ar fi personalizarea copiei conforme licenței de transport, eliminarea dublării sancțiunilor pe depășirile de mase și dimensiuni din mai multe acte normative (eventual, din HG 69) și, cel mai important, cuantumul amenzilor, despre care se vorbește că s-ar putea mări.
Nu ar strica nici raportarea la amenzile care se dau în alte state membre pentru abateri similare, astfel încât cărăușii să nu fie îngenuncheați de sancțiuni la ei acasă, a subliniat Miron Sporea, reprezentantul Asociației Patronale a Transportatorilor Europa 2002 (APTE 2002). „Nu se poate încadra la abateri foarte grave neprezentarea copiei conforme la control dacă aceasta există, doar pentru că șoferul a uitat-o la sediu. Trebuie înțeles că transportatorii lucrează la marje de profit foarte mici, iar amenzile trebuie să aibă rol de corecție, nu să îi împingă în faliment.“ Mai multe informații referitoare la subiectele din conferință, inclusiv cele legate de controalele pe detașare transnațională sau amenzile pe încălcările la pachetul mobilitate puteți citi în revista Tranzit de iunie.
02.10.2020
Ultimul număr: Aprilie 2025
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit