credit Archives - Pagina 3 din 4

Potrivit Moody’s, la sfarsitul lunii trecute, banca centrala a Ungariei, Magyar Nemzeti Bank (MNB), a publicat detalii despre imprumuturile personale certificate pentru consumatori, un nou produs introdus de bancile locale din ianuarie 2021. Imprumuturile personale sunt complementare creditului ipotecar si asigurarilor de locuinta, produse impuse bancilor de catre MNB pentru a fi oferite din 2017, pentru imbunatatirea constientizarii financiare a oamenilor, increderea in sistemul bancar si cresterea penetrarii financiare. Banca centrala intentioneaza sa creasca concurenta in sectorul bancar cu astfel de produse si sa reduca costurile pentru consumatori, ceea ce va slabi marjele bancilor maghiare.

Desi marjele de dobanda nete ale bancilor maghiare au scazut din 2016 incoace, banca centrala considera concurenta internationala slaba. OTP Bank (Baa1 stabil, ba1) domina sistemul, cu o cota de piata de aproximativ 32% din economiile gospodariilor in februarie 2020, o cota de piata de 32% din creditele ipotecare maghiare si o cota de 39% din imprumuturile in numerar recente, din 2019. Pe langa prezenta fizica puternica, aplicatia mobila este utilizata pe scara larga pentru achizitii, ceea ce face din OTP un lider digital pe plan intern.

Volumul noilor imprumuturi pentru consum a crescut cu 20% in 2019. MKB Bank (Ba3 stabil, b2) si Erste Bank (Baa1 stabil, ba2) au crescut in mod agresiv imprumuturile pentru consumatori, desi au inca o piata semnificativ mai redusa decat OTP.

Potrivit MNB, produsele certificate scad costurile debitorilor. De exemplu, o ipoteca medie certificata, in valoare de 10 milioane de forinti, cu o scadenta de 20 de ani si o dobanda fixa de cinci ani, are o rata procentuala anuala (RPA) de 3,89%, comparativ cu 4,46% pentru produsul echivalent necertificat.

Imprumuturile certificate trebuie sa satisfaca anumite cerinte referitoare la termenul imprumutului, rata dobanzii maxime, transparenta si consecventa in stabilirea preturilor, astfel incat consumatorii sa stie costurile exacte ale imprumutului si sa nu aiba taxe ascunse.

Pentru ca imprumuturile personale ale bancilor participante sa se califice drept imprumuturi certificate, trebuie sa aiba un termen de pana la sapte ani, sa perceapa o marja peste rata de referinta a bancii de pana la 10% pentru imprumuturi peste 500.000 HUF si de pana la 15% pentru imprumuturi de maximum 500.000 HUF, iar taxele sa fie definite in mod clar si constant. Taxa de plata anticipata maxima este limitata la 0,5% din valoarea achitata si zero daca imprumutul scade in urmatoarele 12 luni.
Desi in prezent guvernul restrictioneaza RPA pentru creditele de consum la 5,6%, plafonul va expira la 1 ianuarie 2021. Banca centrala va solicita, de asemenea, ca imprumuturile personale sa fie oferite si gestionate in intregime prin mijloace digitale pana la 1 aprilie 2021, pentru imprumuturi existente, si pana la 1 iulie 2021 pentru clientii noi. Consumatorii vor putea gasi cele mai competitive imprumuturi pe site-ul bancii centrale, cu siguranta ca toate costurile sunt prezentate in mod clar. Banca centrala se asteapta ca aceste informatii sa creasca increderea in sistemul bancar si sa creasca rata relativ scazuta de penetrare bancara in Ungaria. Creditul de consum din Ungaria, care reprezinta 7,3% din PIB in ultimul trimestru al lui 2019, este al doilea cel mai mic din intreaga Europa Centrala si de Est, dupa cel al Romaniei.

Intralogistica a devenit un instrument de fraudare a bancilor si a autoritatilor fiscale. Garda Financiara italiana impreuna cu carabinierii din Bologna au descoperit acest lucru in contextul unei investigatii mai complexe care a implicat mai multe companii intr-o schema de frauda. Organizatia achizitiona firme aflate in dificultate financiara temporara, pe care apoi le folosea pentru a obtine imprumuturi de la banci, depunand planuri de afaceri false sau cereri de plati in avans pe facturi false.

Potrivit anchetatorilor, o companie care desfasura comert si intretinere de stivuitoare, declarata in faliment de Curtea din Bologna in 2014, se afla in centrul „mecanismului rotativ de facturi false, despagubiri necuvenite pentru creditele inexistente si frauda comisa impotriva institutiilor de credit Felsine”.

Ascundand starea de insolventa a companiei, suspectii au incasat credite de la banci pentru sume importante si, in acelasi timp, au mascat iesirile de bani din companie prin facturi false catre terti conformi. In acest fel, au colectat numerar si active si apoi au disparut. Aceasta frauda a provocat pagube sistemului bancar, institutiilor de leasing si autoritatilor fiscale in valoare de sase milioane de euro.

Anchetatorii au fost nevoiti sa efectueze investigatii complexe pentru a reconstrui miscarile de bani, in timp ce suspectii se laudau cu cunostinte foarte influente in cadrul institutiilor. Desi unul dintre suspecti a distrus conturile in mijlocul anchetei, anchetatorii au obtinut dovezi valide pentru a trage la raspundere opt persoane de faliment fraudulos, despagubiri necuvenite si fraude fiscale.