Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, intenționează să modifice legislația în domeniul ocupării forţei de muncă astfel încât persoanele care au doar patru clase să poată participa la mai multe categorii de cursuri de formare pentru a-şi putea găsi mai uşor un loc de muncă.

Decizia ministrului vine în contextul în care, anul trecut, din aproximativ 170.000 de dosare de ajutor social, în cazul a 2063 a fost încetată plata, persoanele refuzând un loc de muncă propus în urma procesului de mediere dintre angajaţi şi angajator desfăşurat la nivelul unei agenţii judeţene pentru ocuparea forţei de muncă. În anul 2020 au fost înregistrate 700 dosare încetate, număr mai redus în situaţia pandemiei Covid, potrivit Agerpres.

„Am în lucru propunerea de a modifica legislaţia astfel încât persoanele cu 4 clase să poată participa la mai multe categorii de cursuri de formare. Am cerut să mă văd cu aceşti oameni care refuză locul de muncă. Funcţie de concluzii, mă gândesc la noi soluţii de sprijin. Este mult de muncă şi aici“, a scris Violeta Alexandru.

Potrivit sursei citate, perioada în care persoana primeşte o indemnizaţie de şomaj trebuie să fie cât mai scurtă, iar oamenii trebuie ajutaţi să îşi găsească cât mai repede un loc de muncă.
„Din păcate, puţini apelează la AJOFM-uri. Instituţia nu este astăzi un actor important în această piaţă. Ar merita. Voi face şi eu o simulare. Revin“, a subliniat Violeta Alexandru. Oficialul a amintit că refuzul unui loc de muncă sau al participări la cursuri de formare profesională oferite de AJOFM-uri încetează dreptul la ajutor social, iar o nouă cerere de ajutor social se poate transmite după 12 luni.
Potrivit ministrului Muncii, cele mai multe sistări ale plăţilor – plăţi care atrag după sine interzicerea primirii de ajutor social de către aceste persoane apte de muncă pentru următoarele 12 luni – au fost la Dolj (11.070 ajutoare sociale, 6,76% rata şomajului), Botoşani (2960 ajutoare sociale, 2,47% rata şomajului) şi Buzău (9340 ajutoare sociale, 6,46% rata şomajului).

Sunt însă judeţe în care principiul stabilit în lege nu funcţionează astfel încât „oamenii se obişnuiesc să fie dependenţi de ajutorul social şi nu depun eforturi pentru a muncii“, a mai scris Violeta Alexandru.

Aceasta a menţionat că una dintre explicaţiile pentru această situaţie ar fi aceea că procesul de comunicare între instituţiile implicate presupune un schimb greoi de documente: cererile pentru ajutor social se depun la primărie, care declanşează ancheta socială şi stabileşte eligibilitatea pentru acordarea ajutorului social. AJPIS-urile fac plata ajutorului social şi trimit lunar, în format electronic, în termen de 5 zile de la primirea situaţiilor de la primar, la AJOFM şi la ITM lista persoanelor apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor social. În termen de 5 zile, AJOFM şi ITM trimit înapoi la AJPIS situaţia nominală cu persoanele din familiile beneficiare de ajutor social care s-au încadrat în muncă, inclusiv cu cele care au plecat cu contract de muncă în străinătate/au refuzat un loc de muncă oferit/participarea la cursuri de formare profesională.

Pe de altă parte, o altă explicaţie ar fi, în opinia ministrului, faptul că AJOFM-urile nu se străduiesc suficient ca să găsească locuri de muncă acestor persoane care, în proporţie de peste 80% au 4 clase.

Din cei aproape 24.000 de someri care au participat la cursurile de formare profesionala oferite de ANOFM, cele mai multe persoane au fost formate in meseriile de lucratori comerciali, referent resurse umane si agent de securitate. Programele au costat 26.371.267 lei, fiind finantate de la bugetul asigurarilor pentru somaj.
 

Cel mai ridicat interes pentru astfel de cursuri s-a inregistrat in randul somerilor cu varsta peste 45 de ani (31,54%), urmati de cei din grupa de varsta 35 – 45 de ani (25,33%), apoi de grupa de varsta sub 25 de ani (25,20%) si de cei intre 25 si 35 de ani (17,93%). In functie de nivelul de studii, cei mai multi cursanti au studii medii (49,16%), apoi urmeaza cei care au facut doar scoala primara (38,04%), ultimul loc fiind ocupat de cei cu studii superioare (12,80%). Anul trecut au fost organizate 1.365 de cursuri pentru formare profesionala, care au costat aproape 5,6 milioane de euro, mai precis 26.371.267 lei, in timp ce alte patru cursuri au avut ca finantare alte fonduri, dupa cum a mai precizat ANOFM  la solicitarea Tranzit.
Datele puse la dispozitie de ANOFM arata ca in 2017 cei mai multi someri au fost formati in ocupatiile de: lucrator in comert (2.508), inspector/referent resurse umane (1.965), agent de securitate (1.602), operator introducere validare si prelucrare date (1.528), bucatar (1.238), frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist (1.000), lucrator in cultura plantelor (888), ospatar (chelner) – vanzator in unitati de alimentatie (799), comunicare in limba engleza (661), contabil (644) si instalator instalatii tehnico sanitare si de gaze (586).