Curtea Europeana de Justitie Archives - Pagina 6 din 7

Sperantele legate de inlaturarea anumitor prevederi din viitorul Pachet Mobilitate – mai ales aceea de a aduce periodic camioanele in tara de origine – s-au cam spulberat inclusiv pentru cei mai optimisti dintre transportatorii romani, desi inca se asteapta o minune de la raportul pe tema kilometrilor in gol pe care il pregateste comisarul european pe transport Adina Valean, sau atacarea noii legislatii la Curtea Europeana de Justitie. Si, pentru ca Pachetul Mobilitate reprezinta principalul punct de interes pe agenda transportatorilor, am analizat la cald, imediat dupa votul din TRAN, reactiile managerilor catorva firme de la noi, cu parcuri auto de diverse marimi si care acopera diferite relatii si tipuri de activitate, incercand sa vedem ce asteptari au de la 2020 si de la anii imediat urmatori, in perspectiva implementarii noilor reglementari, si mai ales ce strategii adopta pentru a-si continua dezvoltarea sau macar pentru a fi mai putin afectati de acestea.

Mergand pe firul istoriei si al masurilor luate la nivel european inainte de Pachetul Mobilitate, Cristian Codarean, directorul unei firme de transport din nordul tarii care are filiale in Spania si Germania, atrage atentia asupra faptului ca europarlamentarii romani ar fi trebuit sa inteleaga din timp ca vesticii incepeau sa-si piarda piata de transport si ca vor cauta sa o acapareze din nou si sa fi fost atenti ce fac la Bruxelles.

Curtea Europeana de Justitie a adus clarificari, prin decizia de pe 6 februarie, referitor la posibilitatea ignorarii drepturilor aduse de detinerea unui document portabil A1 de catre un lucrator detasat, atunci cand tara membra gazda, unde este depistat ca munceste respectivul lucrator, are dovada ca acel document a fost obtinut prin frauda. Certificatele A1 (sau E101) indica ce legislatie nationala referitoare la securitatea sociala se aplica in cazul unui lucrator detasat si ii scutesc pe detinatori de sistemul de securitate sociala din tara de detasare.

Clarificarea a fost solicitata de Curtea Suprema de Justitie din Belgia, dupa ce aceasta a sanctionat in 2015 cazul Altun.
In cazul Altun cateva companii din Bulgaria – care nu aveau aproape deloc activitate in tara de origine, deci nu indeplineau una dintre conditii pentru ca certificatul E101 sa fie valabil – au detasat in Belgia lucratori care aveau certificatul E101 obtinut in Bulgaria si erau deci subiectul sistemului de securitate sociala de acolo. Iar cererea facuta catre autoritatile din Bulgaria, de a anula certificatele, nu a fost tratata corespunzator, adica nu s-a tinut cont de noile realitati, ci doar de conditiile de detasare de la momentul emiterii lor. Drept urmare, autoritatile din Belgia au luat masuri legale pentru a face din acesti lucratori subiectul sistemului de securitate sociala din tara de detasare. Iar ca parte a acestui proces a fost adresata o intrebare Curtii Europene de Justitiei cu privire la puterea unui certificat obtinut in mod fraudulos.
Curtea a recunoscut ca „frauda corupe tot“ (de exemplu, frauda invalideaza toate aspectele unei decizii) este un principiu fundamental al legislatiei UE, deci descoperirea unei fraude presupune si un element obiectiv, si unul subiectiv: conditiile detasarii nu sunt de fapt indeplinite si esecul de a indeplini aceste conditii a fost ascuns deliberat de cei vizati – prin prezentarea eronata a situatiei sau prin ascunderea unor informatii relevante. Deci daca statele de origine a lucratorilor detasati nu solutioneaza cum trebuie si la timp o cerere de retragere a certificatului E101, un judecator din statul gazda poate stabili ca din cauza fraudei certificatul nu trebuie luat in considerare. Curtea a subliniat insa si faptul ca atunci cand se determina o frauda judecatorul trebuie sa apere drepturile la aparare ale partilor implicate. Deci Curtile din statele membre in care sunt detasati lucratorii trebuie sa determine, in cadrul unui proces corect, daca persoana suspectata de a fi detasat lucratori sub umbrela unor certificate despre care se presupune ca au fost obtinute fraudulos poate fi subiectul legislatiei sale nationale. Chiar daca decizia Curtii Europene de Justitie se aplica doar cand e vorba de frauda (obiectiva si subiectiva) dovedita, ramane riscul legat de interpretarea Curtilor nationale in legatura cu existenta unei fraude.
In orice caz, ca urmare a acestei hotarari, Curtile din statele gazda membre UE vor avea dreptul sa considere ca lucratorii detasati din alt stat membru sunt subiectul sistemului lor de securitate social daca se dovedeste frauda si statul de origine nu retrage certificatele A1.