Dacia Archives - Pagina 29 din 46

Într-un context încă afectat de pandemie, Groupe Renault a vândut 665 038 de vehicule în primul trimestru al anului 2021, în creștere cu 1,1% față de primul trimestru al anului 2020. Acest început de an a confirmat impactul pozitiv al politicii comerciale a Grupului orientată spre profitabilitate, cu un efect de preț de peste 6 puncte.

În primul trimestru al anului 2021 au fost vândute 433.662 de vehicule Renault, în creștere cu 1,3% față de primul trimestru al anului 2020.

În Europa, piața a crescut cu 3,9%, susținută de impulsul viguros al pieței vehiculelor utilitare ușoare. În acest context, marca Renault a vândut 250 163 de vehicule în creștere cu 2,7%.

Pe piața europeană a autoturismelor, versiunile electrice și electrificate ale mărcii Renault au reprezentat 23% din înmatriculări.

După lansarea Twingo E-TECH Electric, marca Renault continuă să-și extindă gama cu noile Arkana E-TECH hibrid, Captur E-TECH hibrid și Mégane hatchback hibrid E-TECH plug-in, în cel de-al doilea trimestru.

În regiunile din afara Europei, Renault se concentrează pe cele mai profitabile segmente: în India, marca a lansat cu succes noul Kiger în segmentul SUV-urilor compacte care înregistrează o creștere rapidă; în Rusia, noul Duster, aflat în vânzare din martie, începe în forță cu un mix de versiuni.

Marca Dacia a vândut 121.231 vehicule (+ 10,2%) datorită succesului lansării noului Sandero și performanțelor înregistrate cu vânzările modelului Duster. Noua Dacia Spring 100% electrică promite să fie un succes, având în vedere precomenzile deja înregistrate.

Marca Lada a vândut 90.472 de vehicule cu o performanță bună pe piața internă rusă (+ 5,4%), susținută de modelele Granta, Vesta și lansarea cu succes a NIVA Travel.

În primul trimestru al anului 2021, veniturile Grupului s-au ridicat la 10 015 milioane EUR (-1,1 %). La cursuri de schimb și în perimetre constante[1], veniturile Grupului ar fi crescut cu 4,4 %.

Cifra de afaceri din ramura Automobile, cu excepția AVTOVAZ, s-a ridicat la 8 566 milioane EUR, în scădere cu -0,3 %.

În plus față de modificarea stocurilor, care explică cea mai mare parte a impactului negativ asupra volumelor (-6,5 puncte), veniturile au fost afectate negativ de un efect valutar negativ de – 4,3 puncte.

Efectul de preț a fost puternic pozitiv (+ 6,3 puncte), ceea ce ilustrează noua politică comercială implementată ca parte a planului strategic „Renaulution”.

Vânzările Zoe, Twingo Electric și impulsul cererii de vehicule comerciale au contribuit la efectul de mix de produse pozitive de + 2,4 puncte.

Contribuția AVTOVAZ la cifra de afaceri a Grupului s-a ridicat la 685 milioane EUR în acest trimestru, în scădere cu -2,3 %. La cursuri de schimb și în perimetre constante1, ar fi crescut cu 20,9 %.

Serviciile de mobilitate au înregistrat venituri de 5 milioane EUR comparativ cu 6 milioane EUR în primul trimestru al anului 2020. Cifra de afaceri din finanțarea vânzărilor (RCI Bank & Services) s-a ridicat la 759 milioane EUR în primul trimestru, în scădere cu -8,2 % față de 2020, în principal datorită diminuării activității reprezentanțelor și a unui efect negativ al cursului de schimb de 24 milioane EUR. Numărul de contracte noi de finanțare a scăzut cu -10,9%. Activele performante medii s-au ridicat la 45,9 miliarde EUR la sfârșitul lunii martie 2021, în scădere cu -6,9 % comparativ cu primul trimestru al anului 2020.

La 31 martie 2021, stocurile totale (incluzând rețeaua independentă) reprezentau 487 000 unități față de 661 000 unități la sfârșitul lunii martie 2020, cu o scădere de 26%.

În contextul electrificării în industria auto, zeci de mii de locuri de muncă din sectorul de producție automobile și subansamble din România sunt în pericol, pe fondul accentului tot mai puternic pus de țările occidentale pe automobilele electrice și diferite modele de restructurare a industriei auto globale, arată o analiză Frames & FACTORY 4.0.

Pe lângă fabricile Dacia și Ford, România a devenit cel mai important furnizor european de subansamble, de la cablaje la cutii de viteze, ceea ce transformă producția auto de vehicule și componente în cea mai importantă industrie la ora actuală, se susține într-un comunicat de presă al Frames. Astfe, la ora actuală există peste 500 de fabrici care activează în acest sector în țara noastră, investițiile fiind stimulate, în primul rând, de costul scăzut cu forța de muncă. Printre numele cele mai sonore se află Continental, Dräxlmaier, Leoni, ale căror investiții din țara noastră au crescut semnificativ. Avantajele competitive ale industriei românești din prezent – forță de muncă brută, ieftină, costuri operaționale mici – s-ar putea însă ca în următorii 10 ani să devină irelevante, pe fondul,,revoluției industriale’’ prin care trece industria auto.

Șocul tehnologic va fi unul semnificativ

Pentru industria auto românească, axată încă pe munca primară, șocul tehnologic va fi unul semnificativ. Potrivit analizei Frames & FACTORY 4.0, un declin accelerat al cererii de mașini cu motoare termice în Europa, preconizat pentru următorii 5-10 ani, va afecta semnificativ producătorii români, cu consecințe directe inclusiv în încasările statului din acest domeniu și în pierderea a zeci de mii de locuri de muncă. Principalii afectați vor fi producătorii auto și o parte dintre producătorii de subansamble pentru motoarele termice. Asta în condițiile în care producția motoarelor electrice necesită cu 90% mai puţină forţă de muncă decât în cazul motoarelor termice. Analiza arată că, în primul rând, vor dispărea cablurile clasice destinate motoarelor termice, alături de cutiile de viteze unde România este unul dintre cel mai importanți producători europeni. Potrivit unui raport UBS, Lear, Autoliv, sau Hella se vor afla printre companiile afectate, alături de Schaeffler și Faurecia, însă la un nivel mai redus. În prezent, furnizorii de subansamble au ajuns să acopere 89% din totalul forței de muncă angrenate în acest sector, faţă de 49,5% media europeană și 32% în Germania.

Vestea bună, pentru România, este că avem o serie de producători, precum Continental, care nu vor fi afectați puternic de schimbările prin care trece industria, pentru că și mașinile electrice au nevoie de anvelope, piese de caroserie, elemente de iluminat și siguranță. Mai mult chiar, mașinile electrice au nevoie de un număr mai mare de cablaje electrice, iar România este, în acest domeniu, unul dintre principalii actori la nivel european. Potrivit lui Marius Hărătău, managerul FACTORY 4.0, este astfel absolut necesar ca statul român să vină și să susțină dezvoltarea noilor tehnologii auto, mai ales că are la dispoziție fondurile din programul de reziliență. ,,Avem aproape 30 de miliarde de euro din care putem aloca fonduri pentru cercetare și dezvoltare de noi tehnologii, dar și în pregătirea forței de muncă în acest sector vital pentru economia românească’’, a mai spus acesta. ,,Sunt aproape 200.000 de angajați în acest sector, iar focusul pe tehnologie și digitalizare va face ca multe dintre locurile de muncă din acest sector să dispară/ sau să fie transformate fundamental în perspectiva următorilor 10 ani. Este nevoie de cursuri de recalificare pentru aceștia și nu numai pentru ei, pentru toți românii care vor să se specializeze în noile tehnologii.’’, a declarat Marius Hărătău.

Digitalizarea în industria auto

În prezent, în România, digitalizarea proceselor de producții a înregistrat un progres sensibil, dar încă nesemnificativ. În primul rând, automatizarea producției din industria auto românească, mai ales din sectorul subansamblelor, este greu de implementat din cauza specializării produselor, precum cablajele auto. În esență, fabricarea acestora prin procese automatizate nu este viabilă, astfel că producătorii vor căuta tot timpul forță de muncă ieftină și specializată. Iar România asta oferă.

Spre exemplu, costul de salarizare în industria auto românească este de 5,1 ori mai mic decât în Franța și de 6,6 ori față de Germania. Chiar și față de vecinii noștri, salariile sunt mai mici. Ungaria are un salariu mediu mai mare cu 60%, Cehia cu 72%, iar Slovacia cu 74%.

Acesta este și motivul pentru care, în România a crescut semnificativ industria de componente auto, una în care asamblarea manuală a pieselor este fundamentală. Așa s-a ajuns ca România să fie printre cei mai importanţi angajatori la nivel european, peste țări precum Spania, Marea Britanie sau Italia. Potrivit analizei, pe fondul schimbărilor fundamentale din industrie, este greu de crezut că producătorii din România vor mai putea funcționa foarte mult pe acest model de business.

,,Viitorul este mai aproape decât credeam înainte de pandemie. Digitalizarea serviciilor, proceselor tehnologice, investițiile în automatizare vor face tot mai mult diferența în ceea ce privește competitivitatea’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

Ce fac producătorii

Primii pași spre retehnologizare s-au făcut deja. Planurile celor doi producători din România vizează, într-o primă fază, producția de mașini cu motorizare hibridă ușoară.

Ford a început să producă la Craiova primul hibrid românesc, iar Dacia va trece la această tehnologie, cel mai probabil, din 2023. Se estimează că ponderea mașinilor hibrid ar putea atinge 32% din totalul producție auto din România, în 2025.

Între timp, Dacia a renunțat la Diesel pe noile generații Logan & Sandero și a trecut la motorizările stop/start. ,,Strategia Dacia, principalul exportator al României, rămâne aceea de a produce mașini ieftine, iar dezvoltarea primei mașini electrice, Dacia Spring, reprezintă un semnal menit să contureze viitorul’’, afirmă experții.

Potrivit acestuia, soluția găsită de Dacia cu modelul Spring este gândită să testeze potențialul de succes al unei mașini ieftine electrice, iar primele semnale sunt pozitive.

Experți din companii de tehnologie de renume, precum Bosch Rexroth, Phoenix Contact, Kuka, ifm electronic, Dell Technologies, au lansat o resursă de informare și formare extrem de necesară în această dublă criză, economică și sanitară, FACTORY 4.0 WORKSHOP, de sustinere a competențelor angajaților din industria românească pentru digitalizarea companiilor prin dezvoltarea competențelor resursei umane. Este vorba de o serie de workshop-uri gratuite (cu o metodologie similară programelor de instruire) care cuprind întregul spectru de provocări din sectorul digitalizării, de la gestiunea datelor la securitatea informației, inovare și suport în sectorul economiei digitale. Atelierele se desfășoară online, cu înscriere pe platforma https://factory40.ro/workshop/ .