Dacia Archives - Pagina 46 din 46

Asa cum reiese din informatiile primite de la APIA, vanzarile de vehicule comerciale in Romania au scazut si in 2010, cu o singura exceptie: camioanele de peste 18 t, livrate in 1.854 de unitati, fata de 1.266 in 2009. In ceea ce priveste productia locala si exporturile, situatia s-a prezentat exact invers: crestere la categoria utilitarelor sub 3,5 t si scadere la cele peste 18 t.

Anul trecut s-au produs in Romania 27.270 de vehicule comerciale sub 3,5 t, din care 17.712 Dacia, fata de 16.690 in 2009, si 9.558 Ford Transit, fata de 300 in 2009. Logan Van a fost fabricat in 10.436 de unitati, iar Logan Pick-up, in 7.276, comparativ cu 8.969, respectiv 7.721 in anul anterior.
Cea mai mare parte a productiei a mers si in 2010 la export: 24.790 de unitati – fata de 16.100 – din care 15.232 Logan Van si Pick-up si 9.558 de Ford Transit.
Iar Roman a produs anul trecut 55 de camioane de peste 18 t, din care 38 specializate si 17 pentru transport de marfa. Asta in conditiile in care insa in 2009 la Brasov s-au fabricat 45 de vehicule de 6-18 t si 143 de peste 18 t. Iar peste granita au mers 16 camioane, toate de 26 t, din care opt de transport si opt specializate, in scadere puternica fata de cele 104 din 2009.

Ford revine in fruntea clasamentului
In 2010, in Romania s-au vandut 9.195 de vehicule comerciale sub 3,5 t, fata de 13.882 in 2009.
Dacia a livrat pe piata interna 2.330 de utilitare, din care 1.455 de Logan Van si 875 de Logan Pick-Up, iar lider la vanzarile de modele de import a fost de data aceasta Ford, cu 1.039 de unitati – fata de 1.716 in 2009 – din care 842 Transit (647 de furgoane si 195 de platforme), 177 Transit Connect si 20 Ranger. Il urmeaza indeaproape eternul sau rival Fiat, cu 1.010 de unitati – fata de 1.723 in 2009 – din care 601 Ducato (291 de furgoane si 310 platforme), 351 Doblo Cargo, 37 Fiorino si 18 Scudo. Iar pe treapta a treia a podiumului s-a clasat Iveco, cu 946 de unitati, din care 516 Daily (107 furgoane si 409 platforme) si 430 Massif. Ii urmeaza Mercedes-Benz (806 unitati), Volkswagen (750), Renault (536), Citroën (512), Peugeot (424 – liderul de anul trecut, cu 1.979 de unitati), Mitsubishi (285), Nissan (251), Toyota (116), Opel (76), Kia (47), Mazda (22), Skoda (21) sau Hyundai (noua).
Cel mai bine vandut model de la aceasta categorie a fost Ford Transit, cu 842 de unitati, urmat de Sprinter (680) si Ducato (601).

Clasamentul la 3,5-6 t, batut in cuie
La categoria vehiculelor comerciale de 3,5-6 t s-au vandut 508 unitati, fata de 684 in 2009. Lider de piata a fost si anul trecut Mercedes-Benz, cu 178 de Sprinter, fata de 259 de Sprinter si patru Vario in anul anterior. Il urmeaza Iveco, cu 142 de Daily, fata de 175 in 2009, Volkswagen (115 Crafter, fata de 159 in 2009), Renault (49 de unitati – din care 27 Mascott, 21 Maxity si un Master – fata de 45 in 2009) si Mitsubishi, cu 24 de Canter, fata de 42 in 2009.

Mercedes si Mitsubishi, singurele cresteri la 6-18 t
Din categoria 6-18 t s-au vandut 718 vehicule comerciale, fata de 846 in 2009. Pe primul loc s-a situat de aceasta data Mercedes-Benz (260 de unitati – 133 Actros, 78 Axor, 28 Atego, 17 Unimog si patru Vario – in crestere fata de cele 134 din 2009), urmat de Iveco (193 de unitati – din care 103 Daily si 90 Eurocargo – fata de 228 in anul anterior, cand a fost lider de piata la aceasta categorie) si de MAN (149 de camioane – 80 TGM, 68 TGL si un TGS – fata de 224 de unitati in 2009). DAF a vandut 43 de camioane de 6-18 t (28 LF55 si 15 LF45), fata de 71 in 2009, Mitsubishi, 35 de Canter, in crestere fata de cele noua din anul anterior, Renault, 35 de unitati (30 Midlum si 5 Mascott), fata de 97 in 2009, Volvo, doua FL/FE, fata de 32 in anul anterior, si Roman, care a vandut pe piata autohtona un singur camion de 6-18 t.
Modelul care s-a bucurat de cel mai mare succes la aceasta categorie este Actros, cu 133 de unitati vandute, din care 132 pentru transport si unul pentru constructii.

Piata de peste 18 t, singura in crestere
Vanzarile de camioane de peste 18 t au totalizat anul trecut 1.854 de unitati, fata de 1.266 in 2009 – este, asa cum am precizat deja, singura categorie care a inregistrat un progres.
Prima treapta a podiumului a fost ocupata de Iveco, cu 478 de unitati – comparativ cu 293 in 2009 – din care 297 Stralis (287 de transport, cele mai multe de 44 t, opt specializate si doua de constructii) si 181 Trakker (169 de constructii, 11 specializate si unul de transport).
Lider in 2009, cu 302 camioane, DAF a vandut anul trecut 395 de vehicule de peste 18 t, din care 229 CF85 (187 de constructii, 34 de transport si opt specializate), 160 XF105 (cele mai multe de 21 t) si sase CF75.
Foarte aproape s-a aflat MAN, cu 370 de unitati, fata de 253 in 2009, din care 240 TGS (135 specializate, 97 de constructii si sapte de transport), 71 TGA (56 de constructii si 15 de transport), 55 TGX (51 de transport si patru specializate) si patru TGM specializate.
Locul al patrulea in clasamentul greilor este ocupat de Scania, cu 185 de camioane – fata de 66 in 2009 – din care 146 Seria G (110 de transport, 31 de constructii si cinci specializate), 30 Seria R (23 de transport, cinci de constructii si doua specializate) si noua din Seria P.
Urmeaza Renault, cu 172 de unitati – fata de 86 in anul anterior – din care 157 Premium (140 de transport, 10 de constructii, patru specializate si trei de distributie), noua Kerax si sase Magnum.
Iar Volvo a vandut 134 de unitati – in scadere fata de cele 151 din 2009 – din care 106 FH (98 de transport si opt de constructii), 20 FM11 si opt FM.
Mercedes-Benz a livrat la aceasta categorie 61 de Actros – in scadere fata de cele 70 din 2009 – din care 35 de constructii, 24 specializate si doua de transport.
Roman a vandut anul trecut la noi 47 de camioane – fata de 29 in 2009 – din care 38 specializate, sase de transport si trei de constructii. BMC a livrat noua vehicule, fata de unul singur in 2009, iar Tatra, trei, ca si in 2009.

Preturile terenurilor in 2011 vor ramane stabile, iar cererea de spatii industriale va urma tendinta inceputa anul trecut, fiind in continuare orientata mai mult catre cele pentru productie. Desi 2011 nu va aduce schimbari majore pe piata, totusi, mai multe companii din domeniile EMS (Electronic Manufacturing System), optica, automotive si ansambluri pentru diverse echipamente sunt deja interesate sa patrunda in Romania, potrivut lui Gabriel Sfetcu, head of industrial Cushman&Wakefield.

Doar luand in calcul tranzactiile lucrate de Cushman&Wakefield, spatiul solicitat totalizeaza 40-45.000 m². „Mai sunt insa si o serie de furnizori ai Ford care inca nu s-au relocat in Romania si este de asteptat sa se hotarasca in 2011. Firesc ar fi sa faca aceasta miscare cat mai curand, pentru ca unii dintre ei livreaza si pentru Dacia si, automat, costurile vor fi mai mici atat pe partea de transport, cat si din punct de vedere al nivelului de salarizare din Romania, care este cu mult sub cel din Ungaria, Cehia sau Polonia”, a spus Sfetcu, previzionand astfel ca cererea de spatii va fi destul de concentrata in Craiova si Pitesti. Totusi, nu se vor produce mari tranzactii de terenuri in aceste regiuni, pentru ca cei mai multi dezvoltatori si-au asigurat deja proprietati aici si sunt in asteptarea unei cereri pentru a da start proiectelor. In afara domeniului automotive, sunt multe companii atrase de forta de munca mai ieftina de la noi, care prefera partea de vest a tarii in defavoarea zonelor mentionate, sau chiar a Capitalei, pentru ca realizeaza echipamente cu materii prime provenite din Europa Occidentala, unde ajunge, de asemenea, si produsul finit. „Asa ca nu are rost sa vina jumatate de tara, pana la Cluj, de exemplu, sau pana in Bucuresti, si sa plateasca acest transport inutil”, a mai spus reprezentantul Cushman&Wakefield.
Este si cazul unei noi companii care produce echipamente de optica si asambleaza ochelari pentru tehnologia 3D, pe care le livreaza in Occident, astfel ca prefera zona de vest.
Zona centrala a tarii, in special reprezentata de Cluj-Turda, va ramane in continuare de interes in ceea ce priveste dezvoltarea de proiecte, pentru ca este situata la jumatatea rutelor logistice ale Romaniei si foarte aproape de autostrada A3, dar si sud-estul tarii, Constanta-Agigea, interesanta atat datorita cresterii traficului de marfa prin Port, cat si pentru cererile venite din partea unor mari retaileri. „Zonele cele mai interesante pentru proiectele logistice raman deci cele care au prezentat tot timpul potential de dezvoltare mai ridicat, dar care nu s-a materializat din diverse motive cu caracter strategic sau operational”, a mai spus Sfetcu. Acesta crede ca orice dezvoltator care va avea un contract pre-lease va face tot posibilul sa livreze proiectul la timp, pentru ca cererea nu este foarte mare. In plus, continuand tendinta din 2010, anul acesta se va lucra mai mult pe segmentul industrial, insa cererile vor veni tot dinspre productie, si mai putin logistica sau distributie, pentru ca toti marii operatori au deja spatii. Si, chiar daca acestia decid sa se relocheze, pentru piata nu are nicio insemnatate in balanta spatiului ocupat si disponibil. „Nu vom avea un operator nou intrat pe piata care sa ceara dintr-odata, sa zicem, 10.000 m². Jucatorii din acest segment fie se mai restrang, fie se mai extind un pic, in contul aceleiasi chirii pe care o plateau si pana atunci, ca un «incentive» din partea proprietarului”, a mai spus reprezentantul Cusman&Wakefield.

Dezvoltatorii nu mai au ce stimulente sa ofere fata de 2010
Insa dezvoltatorii nu mai pot sa vina anul acesta cu oferte peste cele din 2010, cand deja au oferit cam tot ce se putea. Si in 2011 se va practica, cel mai probabil, scutirea de la plata chiriei pe un anumit numar de luni, in functie de durata contractului incheiat si suprafata solicitata. Insa este putin probabil ca nivelul chiriilor sa mai scada, pentru ca ar insemna ca dezvoltatorii sa inchirieze sub costurile investitiei, situatie in care cei mai multi prefera sa isi pastreze spatiile goale, pentru ca macar astfel se scutesc de costurile de operare. „Segmentul industrial nu a functionat pe chirii speculative, motiv pentru care chiriile pentru spatiile industriale nu au scazut in aceeasi proportie ca si cele din segmentele office sau retail”, a explicat Sfetcu, adaugand ca nici anul trecut nu au scazut decat usor. Ca stimulente, mai probabile sunt niste reduceri ale service charge-ului, dar si acestea depind de posibilitatea dezvoltatorului de a obtine contracte mai bune pentru servicii de gestionare a proprietatii de la companiile specializate. „A fost o tendinta in 2009 de a eficientiza costurile in detrimentul calitatii si noi am administrat cateva proiecte ale caror proprietari au considerat ca ar fi mai ieftin sa lucreze direct cu oamenii angajati acolo decat sa aiba un sistem integrat de asset management. Si s-a dovedit ca este mult mai costisitor si deloc bine facut comparativ cu situatia cand se apeleaza la o firma specializata in asa ceva. In cele din urma, si calitatea conteaza”, a mai spus Sfetcu, care a adaugat ca in 2010 au avut si cereri de relocare din partea unor companii nemultumite de nivelul chiriei, care au folosit ofertele facute ca „arma” de negociere cu proprietarul locatiei unde erau deja stabilite.

Nu intotdeauna chiria mica este factorul decisiv in alegerea cladirii
Anul acesta vor avea cautare atat spatiile de clasa A, cat si de clasa B. Reprezentantul Cushman&Wakefield este de parere ca nu intotdeauna nivelul mai mic al chiriei este cel care motiveaza decizia. O cladire de clasa B nu are aceeasi capacitate de incarcare a pardoselii ca una de clasa A, si nici deschideri la fel de mari intre stalpi, sau izolatii la fel de bune si, in cele din urma, nu va mai fi la fel de eficienta energetic. „Acesta a fost poate cel mai important factor care a fost luat in considerare mai ales in ultimii doi ani, ca urmare a tendintei de reducere a costurilor de operare, iar o cladire de clasa A este mult mai eficienta energetic decat una veche”, a declarat Sfetcu. Acesta a mai spus ca sunt totusi si multi clienti destul de retinuti in a alege o cladire de clasa A, pentru care pot ajunge sa plateasca 1,5 euro/m² in plus. Ceea ce nu stiu, pentru ca, in opinia reprezentantului Cushman&Wakefield, nu li se explica, este ca acea diferenta poate sa fie recuperata chiar si de doua ori din costurile de operare. „Sunt insa si companii ale caror procese de productie implica utilaje care generaza caldura si atunci, acestea nu au nevoie, pe timp de iarna, sa incalzeasca hala respectiva, iar vara oricum nu ar putea realiza temperatura controlata, astfel ca au nevoie doar de o ventilatie buna. Acest tip de companie va prefera deci spatii de clasa B”, spune reprezentantul Cushman&Wakefield, care a mai declarat ca au fost abordati si de companii din Cehia sau Polonia, nemultumite de nivelul chiriei din Romania, aproape dublu fata de cel cu care erau obisnuiti. „Insa ei nu inteleg ca este vorba si de norme de constructie diferite. In Romania, zona seismica, stalpii de rezistenta, de exemplu, sunt de 50-70 cm, pe cand la ei au 15 cm. Multi chiriasi vin din Europa Centrala si se plang, spunand ca la ei este mai ieftin, dar este mai ieftin pentru ca te costa mai putin si sa construiesti.“

Preturile terenurilor vor ramane la acelasi nivel
Reprezentantul Cushman&Wakefield este de parere ca preturile terenurilor vor ramane stabile in acest an, dupa ce in 2010 s-a inregistrat cel mai scazut nivel al acestora. „Bineinteles, discutam despre proprietari care cunosc piata si modul de calcul al unei investitii. Pentru proprietarii care inca viseaza la castigurile prognozate in 2007, tendinta va fi de scadere, pentru ca ei le tin foarte sus, sau vor alege sa nu vanda.“ Sfetcu a mai spus si ca anul trecut au fost putine terenuri tranzactionate. „Mai important pentru noi este sa lucram spatiile deja existente, sau care se pot face. Suntem in continuare a doua piata de consum din Europa de Est si nu exista atatea spatii industriale cate am avea nevoie, iar acestia sunt doi factori care, indiferent de nivelul TVA si calitatea drumurilor, decid dezvoltarea”, a spus Sfetcu, explicand spatiile industriale goale, pe care dezvoltatorii incearca de luni bune sa le inchirieze, prin faptul ca acestea au fost construite in mod speculativ, multe fiind localizate in zone in care nu sunt necesare.

Cota de piata de 47% pentru Cushman&Wakefield in 2010
Compania a realizat anul trecut cele mai multe tranzactii, obtinand o cota de piata de 47%. „Sper in continuarea trendului de anul trecut, usor ascendent. Eu sunt mai optimist, deoarece pentru Cushman&Wakefield 2010 a fost cel mai bun an”, a mai spus Sfetcu, explicand ca rezultatele de anul trecut au fost obtinute prin mai multa munca. Astfel, la sfarsitul lui 2009 compania a lansat un site dedicat spatiilor industriale din Romania, conectat la pagina de internet corporatista a Cushman&Wakefield si la fiecare site local din Europa de Est, primind o serie de cereri bazate pe acesta.
De asemenea, s-au intesificat contactele cu potentialii clienti, activitatea de direct mailing, intalnirile, dar si metodele mai vechi de promovare imobiliara, postarea de pancarte pe diferite proprietati, care chiar au dat rezultate. „Avem de lucru si pe 2011, dar suntem in aceeasi situatie ca in 2010, avem garantia ca probabil 30% din tranzactii se vor realiza, iar in privinta celorlalte, nu depinde de noi. Sunt foarte multe firme la care chiar procesul de luare a deciziei dureaza si te poti intinde cu un proiect si pana la doi ani”, a mai spus Gabriel Sfetcu.