Deşi directiva detaşării 1057/2020 este în vigoare din februarie a.c., solicitări de control prin platforma IMI pentru companii din România nu au sosit încă, a declarat Florin Gagea, preşedintele Euro Controle Route din partea ISCTR, cu prilejul Galei Tranzit. Asta nu înseamnă însă că în scurt timp nu vor fi controale mai intense pe detaşare. Cel mai probabil, din 2023 autorităţile din diferitele state membre vor fi mult mai active pe acest segment.
Tot din perspectiva directivei detaşării, este bine de ştiut faptul că în cazul echipajelor, perioada cât cei doi şoferi se află la dispoziţia angajatorului se consideră timp de lucru, indiferent că stau în dreapta sau că sunt în la încărcare-descărcare. Aici nu este vorba doar de timpul efectiv de conducere, din pespectiva regulamentului 561, ci de toată perioada de disponibilitate, pentru care trebuie asigurată respectarea plăţii salariului minim.
Proiectul de modificare al ordinului 980/2011 a fost dezbătut în formă finală în comisia de dialog social de la Ministerul Transporturilor vineri, 1 aprilie a.c. Documentul fusese încărcat pe site-ul instituţiei la jumătatea lunii trecute, iar după mai multe discuţii şi amendamente a primit aviz favorabil, cu câteva observaţii principale. Prima se referă la eliminarea personalizării copiei conforme, iar a doua vizează eliminarea raportării pe site-ul Autorităţii Rutiere Române (ARR) a curselor ocazionale în cazul transportului de persoane.
A rămas însă în proiect prevederea potrivit căreia, în vederea obţinerii licenţei comunitare, cererea depusă de compania de transport la ARR trebuie să includă, printre altele, şi o declaraţie pe propria răspundere, din care să rezulte că întreprinderea respectă prevederile lit. b) alin. 13 din OG 27/2011, respectiv că îşi organizează activitatea parcului său auto de vehicule astfel încât să se asigure că vehiculele aflate la dispoziţia întreprinderii şi folosite la transport internaţional se întorc la unul dintre centrele operaţionale din România în termen de 8 săptămâni de la plecarea acestora. Tot prin declaraţie pe proprie răspundere se va confirma şi faptul că întreprinderea nu a fost sancţionată pentru încălcările prevăzute la art. 6 alin. (1), lit. a) şi b) din regulamentul 1071/2009, care vizează condiţiile cerinţei privind buna reputaţie.
Declaraţia pe proprie răspundere cântăreşte mult mai greu şi poate atrage răspundere penală, astfel că nu se explică de ce a rămas în textul actului normativ această formulare (care a fost şi acceptată, în final, la Dialogul social), în condiţiile în care reprezentanţii MT au dat asigurări că sancţiunile pentru nerespectarea obligaţiei de întoarcere a camioanelor vor fi minime. Astfel, transportatorii se vor gândi de două ori înainte de a „risca” să primească o amendă mică, dacă aceasta vine la pachet cu ridicarea licenţei şi, poate, cu amendă penală.
Menţionăm faptul că în regulamentul 1055/2020 din Pachetul Mobilitate nu este precizat concret cum trebuie făcută dovada întoarcerii camionului, modalitatea de investigare a acestui aspect fiind la latitudinea fiecărui stat membru. Declaraţia pe proprie răspundere este, aşadar, o „găselniţă“ românească.
Guvernul României a declarat în nenumărare rânduri că dezaprobă această prevedere din Pachetul Mobilitate şi a solicitat suspendarea aplicării dispoziției privind obligația întoarcerii vehiculului acasă la 8 săptămâni până la o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privind anularea acesteia. Nu se explică, prin urmare, de ce transportatorii ar trebui să rişte urmărirea penală pentru nerespectarea acestei obligaţii.
02.10.2020
Ultimul număr: Octombrie 2024
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit