Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Noile reguli de detașare care urmează să intre în vigoare din 2 februarie limitează drepturile transportatorilor privind excepțiile cuprinse în Directiva detașării și ar putea duce la o aplicare nearmonizată, dar și la controale abuzive ale unor state membre împotriva transportatorilor români.

Directiva 1057/2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier este unul dintre dosarele problematice ale Pachetului Mobilitate 1, care cuprinde prevederi discriminatorii pentru transportatorii români, precum aplicarea regulilor detașării la transporturile rutiere internaționale de tip cabotaj și cross-trade, generând o creștere semnificativă a costurilor de operare pentru transportatorii români și estici. Potrivit Roxanei Ilie, UNTRR, regulile de aplicare au devenit mai clare recent, odată cu publicarea de către Comisie a unui ghid cu mai multe scenarii privind aplicarea detașării. Însă se constată că aceste noi reguli sunt „foarte restrictive pentru noi“ și limitează dreptul companiilor românești de transport de a beneficia de excepțiile precizate în directiva detașării.

„Mă refer la aceste operațiuni cross-trade (…), care sunt exceptate de la detașare doar dacă se realizează în timpul unui transport bilateral. Ori dacă citim directiva, înțelegerea noastră până acum era că transporturile cross-trade ar putea fi legate de un transport bilateral, după finalizarea transportului bilateral. În cazul transporturilor cu camionul gol, spre exemplu, Comisia le leagă de natura transportului. Adică dacă sunt efectuate în cadrul unui transport bilateral de întoarcere, se precizează că sunt exceptate, însă în cazul în care sunt legate de un transport cross-trade, adică după ce am terminat un transport bilateral se pornește cu camionul gol către punctul de încărcare de unde se începe un transport cross-trade, atunci acest transport cu camionul gol se supune regimului detașării. Considerăm că este o interpretare foarte restrictivă și care nu se regăsește în textul Directivei 1057/2020. Motiv pentru care am semnalat comisarului de transport Adina Vălean că aceste interpretări ale Comisiei restricționează foarte mult aplicarea excepțiilor de la detașare din directiva detașării pentru transportatorii români. Practic, ei nu beneficiază de un drept care le-a fost acordat prin Directivă“, a explicat Roxana Ilie în cadrul webinar-ului organizat de Tranzit pe problema Pachetului de Mobilitate și a Directivei Detașării.

România a contestat la CJUE și aplicarea Directivei detașării in transporturi – Dir. 1.057/2020 – în timp ce asociațiile transportatorilor au cerut amânarea ei, pe motiv că nu există transparență la momentul actual privitor la regulile pentru fiecare stat membru. 

După setul de clarificări privind detașarea publicat de Comisia Europeană și tradus de Tranzit AICI, autoritatea de la Bruxelles a precizat că pregătește clarificări suplimentare pentru transportul combinat și pentru transportul de persoane, unde se pare că sunt la fel de multe probleme pe aplicarea detașării. Chiar dacă vor intra în vigoare din 2 februarie, noile reguli nu sunt încă armonizate cu legislația națională la nivel european. „Avem informații că a fost transpusă parțial în Franța și Belgia, dar și că ar fi fost transpusă în Slovacia. Dar chiar și așa, nu există informații privind structura remunerației minime din niciun stat membru, informații pe care noi trebuie să le putem da transportatorilor și care la acest moment nu sunt disponibile“, a declarat Roxana Ilie, reprezentantul UNTRR în cadrul webinarului organizat de Tranzit pe 26 ianuarie.

Acesta este și motivul pentru care uniunea a cerut CE, printr-o scrisoare adresată Guvernului României, să amâne aplicarea directivei și toate controalele pe această temă până ce toate regulile vor fi clarificate și statele membre publică în mod transparent toate informațiile. „Comisia a spus că nu se dorește amânarea și că directiva va intra în vigoare din 2 februarie, dar în măsura în care statele membre nu au transpus-o în legislație națională, atunci ar trebui nici să nu o controleze. Din păcate știm foarte bine că în practică pot apărea foarte multe situații abuzive și amenzi date transportatorilor în mod abuziv.“