DGAF Archives - Traficmedia

Inspectorii antifraudă din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au finalizat în martie verificările la un operator economic din Prahova, specializat în colectarea deșeurilor nepericuloase. Activitățile colectării și comercializării deșeurilor metalice reprezintă un risc fiscal ridicat, luând în calcul discrepanța dintre sumele tranzacționate, impozitele și taxele declarate, precum și a achizițiilor de produse de la persoane fizice pe baza borderourilor de achiziție, care ridică suspiciuni de nedeclarare a sumelor impozabile.

În urma controlului efectuat, inspectorii DGAF au descoperit că, între 2018 și 2024, operatorul economic verificat a înregistrat achiziții de deșeuri feroase și neferoase de peste 509,28 milioane lei de la persoane fizice neînregistrate fiscal și neplătitoare de TVA. Astfel, există suspiciuni că aceste tranzacții nu reflectă realitatea, deoarece respectivele borderouri de la persoane fizice nu își recunosc tranzacțiile. Se presupune că operatorul economic a creat documente necesare pentru a introduce în circuitul economic mărfuri de proveniență licită care nu pot fi demonstrate.

Prin înregistrarea unor operațiuni fictive, compania a evitat plata obligațiilor fiscale, cauzând un prejudiciu de 51,78 milioane lei, reprezentând impozit pe venit și impozit pe profit.

ANAF subliniază importanța respectării reglementărilor fiscale și reafirmă angajamentul în combaterea evaziunii fiscale, avertizând asupra consecințelor legale ale nedeclarării veniturilor, indiferent de sursa acestora.

În cazul controalelor efectuate pe RO e-Transport, una dintre cele mai des întâlnite probleme – în afară, desigur, de nedeclararea mărfurilor și de neexistența codului UIT – o reprezintă diferențele de greutate între marfa comandată și cea trimisă efectiv la transport. Foarte multe companii și-au conectat WMS-ul direct la platforma ANAF pentru generarea automată a codului UIT, însă informațiile sunt preluate direct din comandă și de aici pot apărea diferențele. Rectificările în platforma ANAF se pot face până pe data de 25 a lunii următoare celei în care s-a efectuat transportul, tocmai pentru a se putea corecta eventualele necorespondențe.

În cazul în care camionul este controlat și cântărit în trafic și se constată diferențe între cantitatea declarată și cea transportată, ANAF trimite informare companiei care a făcut declarația în platformă pentru a oferi explicații. Desigur, există posibilitatea ca marfa găsită în neregulă să nu fie sigilată automat la control până la lămurirea lucrurilor, dacă verificarea se face de către ISCTR și nu de către DGAF.

Apoi, mai pot apărea greșeli strict din interfațarea programelor informatice din diferite țări în care o multinațională este prezentă, iar aceste programe folosesc unități de măsură diferite (de exemplu, kg/livre, tone).

În punctele de trecere a frontierei, ANAF face verificarea tuturor camioanelor care intră în țară cu ajutorul celor 300 de camere video achiziționate în urmă cu un an și care devin funcționale treptat de la 1 ianuarie 2025. Numerele de înmatriculare astfel înregistrate sunt căutate în platforma ANAF pentru a vedea dacă corespund unor coduri UIT, iar dacă nu sunt înrolate deloc, atunci vor putea fi oprite pentru control fizic de către un echipaj mobil aflat în apropiere.

Singurele situații în care un camion nu trebuie să aibă cod UIT valabil la intrarea în țară sunt acelea în care nu are încărcătură, dacă este încărcat cu 33 de paleți cu partide de marfă diferite, de exemplu, având valoare individuală mai mică de 10.000 de lei și mai puțin de 500 kg sau dacă vine cu marfă cu sigiliu vamal, pentru care codul UIT este necesar de la momentul vămuirii și până la livrarea la destinație.