dumping social Archives - Pagina 11 din 22

Asociația federală pentru transportul rutier de mărfuri, logistică și managementul deșeurilor (BGL) și Asociația de case de expediții și logistică (DSLV) cer mai multe măsuri de la noul Guvern Federal, printre care interzicerea van-urilor în locurile de parcare ale camioanelor și un control mai bun al Pachetului Mobilitate.

DSLV a împărțit cererile în cinci domenii de acțiune pentru politica de transport, mediu, social și concurență. În primul capitol, „Finanțarea solidă a infrastructurii – asigurarea mobilității”, asociația își exprimă așteptările de la echipele de negociere pentru a stabiliza investițiile în modurile de transport la 19 miliarde de euro anual. De asemenea, DSLV pledează pentru consolidarea a așa-numitelor „cicluri de finanțare aferente modului de transport” în legislația bugetară „și, mai presus de toate, restituirea veniturilor din taxa de camioane către sistemul rutier”. Asta înseamnă că fondurile din taxarea camioanelor ar trebui să intre în întreținerea infrastructurii rutiere și să nu fie disponibile pentru toate modurile de transport, așa cum au cerut politicienii de la Partidul Verzilor.

În cel de-al doilea capitol, „Rezolvarea blocajului digitalizării – susținerea inovațiilor în logistică”, DSLV enumeră, de asemenea, o serie de alte cerințe. Printre altele, infrastructura digitală trebuie extinsă atunci când se utilizează standardul 5G. În plus, documentele electronice de transport și a documentele însoțitoare trebuie acceptate legal, alături de promovarea implementării reglementărilor UE pentru introducerea ultimei generații de tahografe digitale. Asociația susține, de asemenea, utilizarea datelor de mobilitate anonimizate, în special a datelor privind taxarea, de exemplu în scopuri de gestionare și control al traficului. Până acum, acest lucru a fost posibil doar în cazuri excepționale. Pe de altă parte, BGL solicită ca industria de transport și logistică să lupte împotriva dumpingului social printr-un control eficient al măsurilor privind Pachetul Mobilitate, introducerea unor taxe de parcare în zonele de odihnă pentru camioane pentru parcatorii pe termen lung și interzicerea înnoptărilor în camionete mici. În plus, trebuie remediată lipsa șoferilor, ar trebui construite mai multe locuri de parcare pentru camioane și ar trebui redusă birocrația implicată în obținerea permiselor de conducere. În opinia BGL, măsurile de protecție a climei trebuie să includă și camioanele străine și ar trebui subvenționate costurile suplimentare pentru achiziționarea de camioane cu motor alternativ.

Pe 26 mai, Biroul Comun FNTR-BGL-NLA (asociațiile profesionale ale transportatorilor din Franța, Germania, respectiv Țările Nordice) a organizat un webinar la care au participat 75 de invitați, reprezentând diverse confederații europene de transport rutier, firme de transport și factori de decizie, și în cadrul căruia au fost dezbătute aspecte privind Green Deal și transportul rutier de mărfuri din Uniunea Europeană.

Cele trei asociații profesionale susțin obiectivele climatice ambițioase ale UE, dar cer o abordare realistă, pragmatică și echilibrată, deoarece companiile din domeniu au nevoie de siguranța investițiilor și a planificării.

Cu alte cuvinte, trebuie elaborată o analiză a viabilității pentru a permite o tranziție verde sustenabilă. Și, deoarece această tranziție va presupune costuri semnificative, vorbitorii au subliniat importanța unei plan clar care să includă și stimulente pentru firme, astfel încât ele să-și continue tranziția energetică.

O altă problemă urgentă este implementarea infrastructurii care să permită alimentarea cu combustibili alternativi.

În documentul comun emis în urma întâlnirii se arată că cererea de transport de mărfuri din Europa va crește substanțial în următoarele decenii și de aceea este nevoie de politici de sprijinire a acestei industrii pentru ca ea să devină parte a soluției la provocările create de schimbările climatice. Iar documentul include propunerile celor trei asociații pentru a ajunge la neutralitate climatică până în 2050, așa cum își propune Green Deal, și a se atinge noile ținte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030.

Nu a fost omisă din discuție nici problema dumpingului social, reprezentanții celor trei asociații subliniind faptul că, din cauza competiției neloiale, prețurile de transport au scăzut constant în ultimul timp, ceea ce face imposibilă investiția în vehicule sustenabile. Iar criza Covid-19 a adus și ea noi dificultăți financiare pentru firmele din domeniu.

În document se mai arată că factorii de decizie trebuie și să recunoască rolul pe termen scurt al combustibililor care conțin mai puțin carbon și al celor generați din surse ne-fosile (de exemplu, biocombustibili verzi).

În ceea ce privește firmele de transport, ele sunt pregătite să achiziționeze vehicule cu emisii zero, arată reprezentanții asociațiilor, odată ce acestea sunt testate, pregătite pentru producția de serie și disponibile la prețuri competitive. De aceea legiuitorii ar trebui să introducă stimulente economice potrivite, care să acopere diferența dintre prețul soluțiilor existente acum pe piață și cel al soluțiilor verzi și să garanteze o competiție corectă în UE. Un motiv în plus ca industria transporturilor să aștepte cu nerăbdare pachetul „Fit-for-55“ al Comisiei Europene, care va veni cu mai multe detalii despre ceea ce urmează din punct de vedere al sustenabilității.

Până în prezent vehiculele comerciale cu baterii electrice sunt soluția cea mai bună pentru orașe și piețe locale și regionale, iar camioanele pe hidrogen s-ar preta mai mult la distanțe lungi. Însă pe termen lung ambele tehnologii au potențialul de a se folosi pe distanțe lungi, deși deocamdată este evident că primele nu pot îndeplini sarcini specializate, cum ar fi livrarea de bunuri mai grele în orașe sau echiparea cu macarale sau cu sisteme de curățare a canalelor.

În cele din urmă, trebuie să se acorde atenție și emisiilor rezultate la producerea și scoaterea din circulație a fiecărui tip de vehicul și interacțiunii cu alte sectoare economice și să se ia în considerare nevoia de energie regenerabilă pentru a evalua cât de adecvate sunt noile tehnologii, și să se realizeze un cadru legal care să permită defosilizarea tuturor carburanților (hidrogen, combustibili sintetici și electricitate), pentru a se garanta că aceștia vin din surse prietenoase cu mediul.