La cateva zile dupa aprobarea Pachetului Mobilitate I, care vizeaza si detasarea transnationala a soferilor, o alta masura importanta vine in sprijinul combaterii dumpingului social: Hotararea C-610/18, pronuntata la 16 iulie 2020 de Curtea Europeana de Justitie (CEJ). Aceasta solutioneaza un caz de judecata intre o companie cu sediul in Cipru si institutia olandeza de securitate sociala SVB, privind remuneratia soferilor detasati in Olanda. Disputa a aparut la sesizarea SVB ca unii soferi pe care compania cipriota AFMB i-a detasat unor companii olandeze de transport rutier sunt salarizati si platesc contributiile de asigurare sociala la nivelul Ciprului, si nu a celui din Olanda.
In practica, AFMB detasa lucratori catre transportatorii olandezi, cu contracte de Cipru. Conform acestora, angajatorul era compania cipriota, dar soferii lucrau pentru companii olandeze nu numai in cadrul Comunitatii, ci si al tarilor EFTA. Ca urmare, SVB a intervenit, solicitand aplicarea legislatiei olandeze, insa AFMB si transportatorii olandezi au inaintat recurs la Curtea Olandeza, pretextand legitimitatea legii cipriote.
Judecatorul olandez a trimis problema la CEJ, solicitand clarificari despre cine este „angajatorul” real al soferilor. Raspunsul a aratat ca „angajatorul este compania de transport care exercita o autoritate eficienta asupra acestor soferi, plateste costurile salariale si are puterea efectiva de a-i concedia, si nu cea cu care soferul a incheiat un contract de munca si care este prezentata formal in contract ca angajator“. Prin urmare, in acest caz, angajatorul este compania olandeza care foloseste soferii, nu compania cipriota care i-a angajat oficial.
Analizand fondul acestei chestiuni, Curtea Europeana a observat ca relatia dintre un „angajator” si „personalul” sau implica existenta unei legaturi de subordonare. Pe de alta parte, judecatorii au subliniat ca trebuie luata in considerare situatia obiectiva in care se afla angajatul in cauza si circumstantele generale ale muncii prestate. Prin urmare, indiferent de cine a semnat contractul de munca, trebuie identificata entitatea sub a carei autoritate efectiva se afla lucratorul.
In acest caz specific, CEJ a concluzionat ca soferii faceau parte din personalul companiilor olandeze si datorita faptului ca, inainte de a semna contractele de munca cu AFMB, acestia fusesera selectati de companiile olandeze de transport. In plus, costurile reale ale remuneratiei lor au fost asumate, prin comisionul platit catre AFMB, de catre companiile de transport. In cele din urma, companiile de transport pareau sa fie cele care aveau puterea reala de concediere, iar o parte dintre soferi erau, inainte de incheierea contractelor de munca cu AFMB, deja angajati ai acestor companii.
Saptamana trecuta, politia daneza a anuntat darea in urmarire a companiei de transport Kurt Beier Transport si a unor persoane aflate in stransa legatura cu aceasta pentru dumping social si utilizarea soferilor imigranti, in special filipinezi, care traiesc si muncesc in conditii precare, arata Trasporte Europa.
Ancheta a fost demarata la finele lui 2018, cand Politia din provincia Sønderjylland a primit un raport de la Biroul de Sanatate al Centrului impotriva traficului de persoane. Plangerea sustinea ca mai multi soferi straini, angajati ai companiei poloneze de transport HBT Internationale Transporte – subcontractata de Kurt Beier Transport – locuiau in orasul Padborg (la cativa kilometri de granita cu Germania) in dormitoare comune sau pe camioane, in conditii igienice precare. In plus, acestia nu detineau asigurari de sanatate si, prin urmare, nu puteau accesa servicii medicale.
Pe baza acestui raport, politia a demarat o ancheta si o inspectie la sediul companiei, locatie in care au interogat treizeci de soferi din Filipine si Sri Lanka, verificandu-le in acelasi timp si locuinta si conditiile de munca.
La finalul anchetei, politia daneza a prezentat o plangere la parchetul din Viborg impotriva companiei Kurt Beier Transport pentru trafic de persoane din afara UE, insa la 1 iulie 2020, procurorul a achitat compania de aceasta acuzatie, dar a decis continuarea dosarului penal pentru unele incalcari ale regulilor privind strainii, vizand si locuintele si conditiile de prevenire a incendiilor. De asemenea, a anuntat ca va solicita masuri de retinere preventiva a suspectilor, cu confiscarea dividendelor financiare. Acum este asteptata convocarea primei audieri la Curte, arata publicatia italiana.
Desi filipinezii si srilankezii erau cazati in containere si remunerati cu aproximativ 1.000 de euro/luna, pentru a presta munca in Danemarca si Germania, iar un sofer danez primeste pentru aceeasi munca intre intre 3.500 si 4.300 de euro, Kurt Beier a publicat o declaratie in care reafirma legalitatea activitatii sale si subliniaza achitarea pentru infractiunea de trafic de persoane, considerata acuzatia cea mai grava. Compania anunta initierea unei proceduri de compensare pentru daunele aduse reputatiei sale. De asemenea, considera ca va fi achitata si de celelalte acuzatii „de neinteles”. In caz contrar, „se vor schimba complet conditiile pentru transportul danez. Kurt Beier Transport nu este singura companie daneza care foloseste forta de munca straina cu contracte de munca non-daneze. Ne dorim sincer ca acest lucru sa nu se intample, dar problema trebuie rezolvata politic si nu judiciar”.
