Intră în cont
Autentificare
Creează-ți cont
Pentru IMM-urile din România, 2026 începe sub semnul exigenței operaționale. Nu este vorba neapărat de o criză clasică, ci de o realitate economică mai dură, mai strictă și mult mai puțin iertătoare cu deciziile luate „din feeling”. Creșterea costurilor, presiunea fiscală, eliminarea unor facilități, obligațiile digitale tot mai complexe (e-Factura, SAF-T, e-Transport), controalele mai frecvente și un cash-flow mai fragil forțează antreprenorii să facă o schimbare de fond: de la instinct la decizie bazată pe date reale.
„Intrăm într-un an în care nu îți mai permiți să speri că merge. Trebuie să știi. Să vezi. Să măsori. Cine nu are control financiar și vizibilitate în timp real asupra businessului va descoperi problemele prea târziu”, explică Roxana Epure, CEO NextUp, companie de soluții ERP parte din grupul Symfonia.
În 2025, multe firme s-au digitalizat nu pentru că „era trendy”, ci pentru că pierdeau bani fără să știe de ce. Datele erau fragmentate între Excel-uri, e-mailuri, WhatsApp și agende. Rapoartele veneau târziu, iar deciziile se luau fără o imagine completă asupra afacerii.
Această schimbare de comportament nu a fost conjuncturală. În 2026, ea devine regulă.
„Ani la rând, digitalizarea a fost percepută ca un extra. Astăzi este tratament – pentru lipsa de control, pentru pierderi invizibile și pentru decizii luate prea târziu”, subliniază Roxana Epure.
Din interacțiunile cu mii de antreprenori, NextUp observă câteva direcții clare:
În 2025, multe IMM-uri au înțeles că un sistem ERP nu este „pentru companii mari”, ci devine necesar în momentul în care activitatea depășește capacitatea de control manual. De regulă, acest prag apare atunci când:
Fără un sistem integrat, fiecare angajat lucrează diferit, datele nu se leagă, iar realitatea financiară ajunge fragmentată și întârziată.
Digitalizarea transformă ceața operațională într-o imagine clară, coerentă și accesibilă în timp real. Antreprenorul poate vedea:
Automatizările reduc munca repetitivă, elimină erorile umane și eliberează timp pentru decizii reale, nu pentru administrare. În 2025, cererea pentru automatizări personalizate a crescut accelerat: integrarea vânzărilor din mai multe platforme, procesarea automată a documentelor (inclusiv e-Factura), rapoarte financiare în timp real, sincronizare de stocuri, salarizare și pontaj.
„2026 nu va fi un an ușor. Dar poate fi un an mult mai clar pentru cei care aleg să vadă realitatea exact așa cum este. Fără iluzii. Fără zgomot. Doar cifre, decizii și control”, concluzionează Roxana Epure.
În acest context, NextUp a înregistrat în 2025 o creștere a cifrei de afaceri de 21%, până la 4,5 milioane de euro, pe fondul cererii crescute pentru soluții ERP, automatizări și digitalizarea proceselor administrative și de HR. Cu peste 5.000 de clienți activi din retail, producție, construcții, agricultură și distribuție, compania confirmă că, în 2026, datele devin principalul activ strategic al IMM-urilor.
Pe 31 martie, România a făcut primul pas în Spațiul Schengen prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime. A fost un moment istoric, dar și incomplet, întrucât transportul rutier – coloana vertebrală a economiei – a rămas încă „la coadă”. Totul s-a schimbat însă la 1 ianuarie 2025, când barierele de la granițele cu Ungaria și Bulgaria au dispărut. Pentru transportatorii și operatorii logistici români, acest moment a însemnat mai mult decât dispariția unor formalități birocratice: a însemnat un salt către un nou model operațional, marcat de viteză, predictibilitate și integrare europeană.
La șase luni de la aderarea completă, România resimte deja efectele directe asupra transporturilor și logisticii. Experții Gebrüder Weiss România – companie cu peste trei decenii de experiență pe piața locală – arată că transformările sunt vizibile atât în reducerea timpilor de tranzit, cât și în consolidarea poziției țării ca hub logistic regional.
Înainte de Schengen: pierderi uriașe și bariere cronice
În perioada 2012–2023, transportatorii români au pierdut, potrivit UNTRR, peste 19 miliarde de euro din cauza întârzierilor la frontierele cu Ungaria și Bulgaria. Camioanele staționau ore întregi, adesea chiar zile, pentru verificări care fragmentau lanțurile logistice și afectau competitivitatea.
Timpii pierduți nu însemnau doar întârzieri la livrare, ci și costuri suplimentare cu combustibilul, diurnele, cazarea sau chiar plata șoferilor suplimentari pentru a respecta timpii legali de conducere. În plus, incertitudinea era factorul care cântărea cel mai greu: niciun operator nu putea garanta clientului că marfa va ajunge la timp, iar această lipsă de predictibilitate era o frână în atragerea de noi contracte.
Situația era similară și în transportul aerian, unde mărfurile românești, chiar și după intrarea în UE, erau supuse unor verificări suplimentare la destinațiile Schengen. Aceste proceduri duceau la pierderea conexiunilor aeriene și la costuri ridicate cu manipularea sau depozitarea temporară.
Primele 6 luni fără bariere rutiere: eficiență, viteză și costuri mai mici
Aderarea completă la Schengen terestru a produs o schimbare imediată. Timpul mediu pierdut la granițele vestice s-a redus de la 8–10 ore pe zi la doar 1–2 ore, în cazuri izolate. Dacă anterior șoferii acumulau peste 40 de ore lunar doar așteptând la frontieră, acum acest timp s-a redus la mai puțin de jumătate.
Efectele sunt multiple: consum mai mic de carburant, reducerea costurilor pentru șoferi, scăderea emisiilor de CO₂ și, cel mai important, livrări mai rapide și mai predictibile. Pentru operatorii precum Gebrüder Weiss, acest nou cadru înseamnă posibilitatea de a promite clienților timpi de tranzit similari cu cei ai competitorilor vestici – un element esențial pentru câștigarea de contracte.
Un alt beneficiu este flexibilitatea rutelor. Transportatorii nu mai sunt obligați să evite punctele aglomerate, precum Nădlac, sau să aleagă rute ocolitoare. Astfel, se reduc kilometrii parcurși inutil și se optimizează lanțurile logistice.
O cerere în creștere și o conjunctură favorabilă rutierului
Un efect colateral al aderării la Schengen este creșterea cererii pentru transportul rutier. În România și Ungaria, lucrările majore de modernizare a infrastructurii feroviare au determinat transferul temporar a circa 20% din volume către rutier. Această presiune suplimentară a venit într-un moment favorabil transportatorilor rutieri români, care s-au putut poziționa ca parteneri de încredere în lanțurile europene.
„Pentru Gebrüder Weiss, situația actuală nu înseamnă doar reducerea costurilor, ci și o oportunitate de a valorifica o cerere aflată în plină ascensiune, printr-o rețea solidă și digitalizată”, subliniază Sergiu Grăjdeanu, Business Unit Manager Transport Internațional.
România – tot mai vizibilă pe harta logistică a Europei
Pe termen mediu, includerea în Schengen sporește relevanța României ca rută de tranzit. Coridoarele pan-europene care traversează țara – în special Coridorul IX – devin mult mai atractive pentru operatorii internaționali. Orașele din vest, precum Arad, Oradea sau Timișoara, devin noduri logistice strategice pentru fluxurile dintre Balcani și Europa Centrală.
De asemenea, Portul Constanța câștigă un avantaj suplimentar. Marfa sosită pe cale maritimă poate fi acum transportată rutier către piețele vest-europene fără blocaje la frontieră. Într-un context global marcat de redirecționări ale fluxurilor maritime și presiuni pe coridoarele tradiționale, Constanța are șansa să devină un hub de importanță continentală.
Provocările post-Schengen: digitalizare, reglementări și interpretări diferite
Eliminarea barierelor fizice nu a șters toate dificultățile. În locul controalelor la frontieră, s-a instalat un regim mai strict de monitorizare digitală: e-CMR, e-Factura, e-Transport, e-Sigiliu. Aceste instrumente cresc transparența și siguranța, dar presupun și investiții semnificative din partea transportatorilor în sisteme informatice și instruirea personalului.
În practică, apar și probleme de armonizare: statele membre aplică uneori diferit regulile privind timpii de conducere, documentele de însoțire sau controalele de securitate. Transportatorii români se confruntă astfel cu interpretări neuniforme, ceea ce poate genera confuzie și întârzieri neașteptate.
Un moment-cheie pentru transport și logistică
Aderarea la Schengen nu a rezolvat toate problemele transportatorilor români, dar a creat un cadru fundamental pentru competitivitate și dezvoltare. Eliminarea barierelor fizice de la granițe funcționează ca un catalizator pentru modernizarea logisticii, atragerea de investiții străine și consolidarea poziției României în rețelele europene.
„Schengen nu a eliminat toate obstacolele, dar a adus claritate și coerență în lanțurile logistice internaționale. Pentru România, este șansa de a deveni un hub logistic regional și un actor strategic în economia europeană”, concluzionează Viorel Leca, Director General Gebrüder Weiss România.
02.10.2020
Ultimul număr: Aprilie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit