editorial Archives - Pagina 9 din 13

2018 a fost un an in care firmele de logistica au reusit sa isi imbogateasca portofoliul de clienti, fapt care s-a reflectat intr-o usoara crestere a cifrei de afaceri fata de anul anterior. Primele 500 de companii au inregistrat o cifra de afaceri de peste doua miliarde de euro, cu 157 de milioane de euro mai mult decat in 2017. Noii clienti au necesitat investitii suplimentare, activele firmelor din Top 500 ajungand la peste un miliard de euro, cu 89 de milioane de euro mai mult decat in anul anterior. Cu toate acestea, situatia economica de anul trecut din tara noastra s-a reflectat din plin in marjele de profit din logistica. Putini au mai reusit sa isi acopere pierderile avute din cresterile de preturi, in special cele salariale, si doar la contractele nou incheiate. Din Top 500 companii de expeditii si logistica, ordonate in functie de cifra de afaceri obtinuta in anul fiscal 2018, doar 415 au inregistrat un profit total de 84 de milioane de euro, cu 1,7 milioane de euro mai mic decat cel inregistrat de firmele aflate in Topul bazat pe cifrele din 2017.

De asemenea, 85 de firme au inregistrat o pierdere cumulata de 10 milioane de euro fata de cea de sase milioane de euro inregistrata de firmele din Top 500 din 2017.
Topul primelor zece companii de logistica in functie de cifra de afaceri de anul trecut a ramas acelasi cu cel din 2017, cu exceptia firmelor de pe ultimele doua locuri. Schenker Logistics este pe primul loc, urmata de Havi Logistics, Transmec, Gefco, Gebrüder Weiss, DSV Logistics, Quehenberger Logistics, Kuehne&Nagel, Yusen Logistics si Gopet Romania.
Toate companiile aflate pe aceste locuri au reusit sa isi creasca anul trecut cifra de afaceri cu procente cuprinse intre 4 si 23%, cu exceptia Quehenberger, care a avut o valoare constanta. La patru dintre companii profitul a scazut fata de 2017, iar una a inregistrat pierderi. Doua firme au reusit anul trecut sa inregistreze profit dupa ce cu un an in urma au fost in pierdere. Asa ca, din top 10 companii de logistica, numai patru au reusit sa isi creasca profitul inregistrat in 2017.
Primele 100 de companii de logistica au avut anul trecut o cifra de afaceri de 1,7 miliarde de euro, adica 78% din totalul primelor 500, cu o medie de 17 milioane de euro pe companie, un profit de 62 de milioane de euro, reprezentand 74% din total, cu o medie de 624.568 euro per companie, active in valoare de 853 de milioane de euro, 79% din total, cu o medie de 8,5 milioane de euro, dar si cea mai mare parte a pierderilor inregistrate de Top 500, de zece milioane de euro, cu o medie de 105.400 de euro.
Urmatoarele 100 de companii au reusit sa realizeze impreuna o cifra de afaceri de 261 de milioane de euro, adica aproape 12% din total, cu o medie de 2,6 milioane de euro/firma, un profit de 13 de milioane de euro, care reprezinta 16% din total, cu o medie de 3.324 de euro/firma, iar activele acestor firme au fost in valoare de 125 de milioane de euro, adica 11,7% din total, cu o medie de 1,2 milioane de euro/firma.
Companiile aflate intre locurile 200 si 300, majoritatea case de expeditii, au realizat anul trecut o cifra de afaceri de 124 de milioane de euro, cu o medie de 1,2 milioane de euro pe companie, un profit de 5,7 milioane de euro, cu o medie de 57.479 de euro, si au detinut active in valoare de 56,8 milioane de euro, cu o medie de 568.732 de euro.
Iar cifrele scad pe masura ce ne apropiem de finalul clasamentului. Astfel, firmele de logistica aflate pe locurile 301-400 au ajuns la 52 de milioane de euro cifra de afaceri, cu o medie de 520.307 euro per companie, au active totale in valoare de 28 de milioane de euro, cu o medie de 279.786 de euro, si au realizat un profit de doua milioane de euro, cu o medie per companie de 21.489 de euro.
Doar 1% din totalul cifrei de afaceri realizate de Top 500 a fost obtinuta de ultimele 100 de firme, adica 22,6 milioane de euro, cu o medie de 226.682 de euro, cu active in valoare de 12 milioane de euro, cu o medie de 122.090 de euro si un profit de doar 176.000 de euro, adica 0,21% din total, si cu un profit mediu de 1.766 de euro per companie.

HG 863/2016 pentru aprobarea tarifului maxim per kilometru aferent abonamentului de transport pentru elevi sfideaza de trei ani rationalul si bunul simt, impunand operatorilor privati aplicarea, din septembrie 2017, a unui tarif de 1,74 lei/km, indiferent de regiunea geografica, topografie, perioada din an (vara sau iarna) ori alte conditii specifice. Metoda de calcul al acestui tarif maxim e cel putin indoielnica si este curios cum anumite societati de transport aflate in subordinea administratiilor locale au aprobate – chiar la aceasta ora – costuri de operare intre 7,5 si 9 lei/km, pentru care se dau compensatii de la bugetele locale, in timp ce pentru privati guvernul considera ca 1,74 lei/km sunt suficienti si, prin urmare, nu compenseaza nimic.

Impunand o asemenea masura, statul a lovit indirect in copii: transportatorii nu au putut plafona tarifele intr-atat de jos, chiar si cu riscul de a fi amendati, si, cum doar 50% din abonament e decontat de Ministerul Educatiei, diferentele suportate de familiile elevilor care merg la scoala in alte localitati decat cele de domiciliu nu au mai putut fi platite. De altfel, potrivit datelor Consiliului National al Elevilor (CNE), dupa reducerea decontului la abonamente de la 100% la 50% (in 2013), nu mai putin de 30.000 de elevi din toata tara au abandonat scoala, ceea ce reprezinta aproximativ un sfert din numarul total de elevi care fac zilnic naveta.
Si ajungem la eterna problema: banii! Pentru ce se gaseste si pentru ce nu se gaseste buget. Firmele private nu ar trebui sa sustina financiar ceea ce trebuie finantat, de fapt, de stat. Dar, cum statul nu are alta solutie, vrea, in disperare de cauza, sa mentina aceasta anomalie. Tariful maxim de 1,74 lei/km, consfintit de HG 863, e valabil doar pana la 1 septembrie a.c., astfel ca Executivul a pregatit un proiect de hotarare de guvern pentru modificarea articolului 4 din HG 863, in vederea prelungirii valabilitatii acestuia. Problema cea mai mare este ca, pe motiv de nerentabilitate, unii transportatori au renuntat la traseele judetene, lasand rutele respective descoperite. Pe principiul „Vrei transport, trebuie sa platesti“, Guvernul trebuie sa decida doar cui sa dea banii: elevilor (ca subventie) sau transportatorilor (compensatie). Dar sa-i dea! Restul e folclor.