electrificare Archives

ACEA cere Comisiei Europene ținte de emisii mai realiste pentru 2030–2035, pe fondul scăderii cererii și al dificultăților din industria auto

Uniunea Europeană se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru revizuirea interdicției privind vânzarea mașinilor noi cu motoare termice, care ar trebui să intre în vigoare în 2035.

Pe 10 octombrie 2025, Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a transmis Comisiei Europene o propunere oficială de reevaluare a obiectivelor de emisii, solicitând ca țintele pentru 2030 și 2035 să fie relaxate și adaptate la realitățile economice actuale.

Industria auto consideră țintele „nerealiste”

Potrivit ACEA, scenariul actual de electrificare completă a pieței auto europene este dificil de atins. Estimările independente arată că, în 2035, vehiculele 100% electrice vor reprezenta doar 63% din vânzările noi, semnificativ sub pragul de 100% impus de regulamentul UE.

„Chiar și după investiții de sute de miliarde de euro, infrastructura de încărcare, puterea de cumpărare și costurile de producție rămân bariere majore”, se arată în analiza ACEA.

Asociația solicită menținerea posibilității de vânzare a vehiculelor hibride și a celor alimentate cu combustibili sintetici (e-fuels) și după 2035, ca măsură de tranziție realistă.

Presiuni politice crescânde în Germania și Italia

Criza din industria auto germană — care a dus la peste 50.000 de locuri de muncă pierdute într-un singur an — amplifică tensiunile între guvernul federal și Bruxelles.
O parte a coaliției germane cere reevaluarea interdicției, argumentând că accelerarea forțată a electrificării riscă să afecteze competitivitatea producătorilor locali.

În contrast, Italia a introdus în octombrie un program extins de subvenții pentru vehicule electrice. Cel mai ieftin model disponibil, Dacia Spring, ajunge să coste doar 3.900 de euro pentru persoanele cu venituri mici, datorită cumului de stimulente guvernamentale. Roma încearcă astfel să încurajeze achizițiile și să reducă decalajul față de piețele vest-europene.

În același timp, Statele Unite au eliminat creditul fiscal federal de până la 7.500 USD pentru vehiculele electrice noi (și 4.000 USD pentru cele second-hand), măsură care afectează exportatorii europeni și echilibrul global al competiției tehnologice.

Producătorii își revizuiesc planurile de electrificare

Industria auto globală traversează o fază de reechilibrare a investițiilor.
Mai mulți producători și-au suspendat modelele electrice neprofitabile, în special în SUA:

RAM a anulat lansarea pickup-ului electric,
Tesla a redus producția Cybertruck,
Ford și General Motors au limitat extinderea gamei de vehicule electrice,
iar în Europa, Porsche a redus gama de modele planificate anterior.

Constructorii acuză marjele insuficiente, cererea slabă și costurile ridicate ale materiilor prime pentru baterii, care fac dificilă menținerea rentabilității în segmentul EV.

Polonia – o excepție în peisajul european

În timp ce marile piețe vest-europene încetinesc, Polonia înregistrează o creștere accelerată a electromobilității. Potrivit Asociației Poloneze a Industriei Auto (PZPM), în septembrie 2025 au fost înmatriculate 4.452 de autoturisme electrice, de aproape trei ori mai multe decât în urmă cu un an. Cota de piață a vehiculelor electrice a ajuns la 8,9%, față de 2,5% în ianuarie.

Creșterea este atribuită programului guvernamental de subvenții „NaszEauto” și extinderii gamei de modele accesibile. Președintele PZPM estimează că 2025 se va încheia cu peste 30.000 de mașini electrice și 25.000 de hibride plug-in nou înmatriculate.

Polonia începe să recupereze decalajul față de media UE

La nivel european, vehiculele electrice pe baterii reprezintă 15,8% din noile înmatriculări (date ACEA – august 2025). Conform Asociației Poloneze pentru Noua Mobilitate (PSNM), Polonia ar putea atinge acest nivel în mai puțin de patru ani.

Proiecțiile arată că, până în 2030, vor fi înmatriculate anual aproximativ 197.000 de vehicule electrice și comerciale ușoare, iar parcul auto electric ar putea depăși 700.000 de unități.

„În 2029 vom fi la nivelul actual al Germaniei sau Franței, dar nu vom ajunge la liderii europeni, precum Danemarca, înainte de 2035”, estimează Jan Wiśniewski, director PSNM.

Programul „NaszEauto” se apropie de final

Programul actual de subvenții expiră în 2026, iar PSNM avertizează că vânzările ar putea scădea temporar după această dată. Totuși, diferența de preț dintre vehiculele electrice și cele termice scade constant – în prima jumătate a lui 2025 era de doar 20%, față de 39% în 2024.

Extinderea programului și includerea companiilor private printre beneficiari ar putea accelera suplimentar piața. În prezent, subvențiile sunt disponibile doar pentru ONG-uri, instituții publice, școli și centre medicale.

Revizuirea planificată a interdicției UE pentru mașinile cu motoare termice reflectă dilema actuală a tranziției verzi: între ambițiile climatice și realitatea economică.
În timp ce Polonia și alte piețe emergente accelerează electrificarea datorită sprijinului public, industria europeană auto solicită flexibilitate și predictibilitate, temându-se că o aplicare rigidă a termenului 2035 ar putea provoca pierderi masive de locuri de muncă și dezechilibre industriale.

Comisia Europeană urmează să prezinte, până la sfârșitul anului 2025, un raport de evaluare privind fezabilitatea actualelor obiective de emisii — un document care ar putea redefini traiectoria tranziției energetice a sectorului auto european.

Transportatorii din Europa ar putea fi nevoiți, în următorii ani, să se confrunte cu limitări artificiale la achiziția de camioane diesel noi. Avertismentul vine de la directorul executiv al Scania, Christian Levin, într-un interviu acordat revistei Lastbil Magasinet, care atrage atenția că obiectivele climatice ale Uniunii Europene riscă să conducă la introducerea unor cote de vânzare, dacă nu se accelerează trecerea către electrificare.

Ținta de reducere a CO₂ și riscul de cote

Uniunea Europeană a impus producătorilor de camioane să reducă emisiile de CO₂ ale vehiculelor noi cu 45% până în 2030, raportat la nivelul anului 2019. Dacă obiectivul nu va fi atins, constructorii se vor confrunta cu sancțiuni de ordinul miliardelor de euro.

Potrivit lui Levin, pentru a respecta acest prag ar fi nevoie ca 38% din vânzările de camioane să fie electrice (BEV). În lipsa unei infrastructuri de încărcare suficiente, a unei rețele electrice întărite și a parității de cost total de operare (TCO) între diesel și electric, obiectivul nu poate fi atins.

În acest context, producătorii ar putea fi obligați să introducă cote de vânzare pentru camioanele diesel în fiecare piață națională. „Atunci ar trebui să calculăm câte camioane diesel poate primi fiecare țară și să prioritizăm între clienți, spunându-le că pot cumpăra doar unul în loc de două”, avertizează Levin.

Șeful Scania critică abordarea Bruxelles-ului, care tratează sectorul camioanelor la fel ca pe cel al autoturismelor. „Clienții noștri nu cumpără un camion pentru imagine, ci pentru rentabilitate. Este o investiție care trebuie să producă venituri. A gândi că, doar pentru că are roți, un camion poate fi tratat la fel ca o mașină de pasageri este o greșeală”, explică acesta.

Amenzi de miliarde, risc pentru industrie

În prezent, cota camioanelor electrice grele vândute în Europa abia trece de 1,5%. Chiar și în scenariul optimist al unei creșteri până la 15% în următorii cinci ani, Levin estimează că producătorii ar fi obligați să plătească amenzi de aproape 2 miliarde de euro. „Este absurd ca doar constructorii să suporte consecințele, în timp ce actorii care gestionează infrastructura de încărcare sau rețeaua electrică nu au nicio răspundere”, punctează directorul Scania.

Primele praguri de sancționare vor intra în vigoare încă din 2025, când producătorii trebuie să reducă emisiile cu 15%. Levin este convins că Scania și concurenții săi vor reuși să atingă acest obiectiv intermediar. Însă pentru 2030, situația este mult mai incertă.

„Avem nevoie de o decizie clară cel târziu anul viitor, pentru a ne pregăti. Dacă nu se găsește o soluție, va trebui să introducem cote. Nu putem plăti asemenea amenzi, pur și simplu nu este posibil”, afirmă el.

Levin subliniază și riscurile asupra industriei europene: „Scania are 106.000 de angajați, iar sectorul plătește miliarde în taxe către statele UE. A pune sub semnul întrebării un astfel de sistem industrial este extrem de periculos.”

Noua Comisie Europeană vorbește nu doar despre tranziția verde, ci și despre competitivitate, ceea ce deschide șansa unui compromis mai realist.