Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Piața de transport feroviar de marfă China-Europa trece printr-o transformare majoră, arată o analiză Upply (Tendances contrastées pour le fret ferroviaire Chine – Europe (upply.com)). Anul acesta, din cauza incertitudinilor geopolitice și a economiei globale lente, volumele de mărfuri care utilizează noul Drum al Mătăsii prin Rusia (Coridorul de Nord) au continuat să scadă, în timp ce au crescut volumele prin coridorul comercial trans-caspic (Coridorul de Mijloc), care ocolește Rusia.

Însă, spre deosebire de fluctuațiile înregistrate în 2022, volumul de transport feroviar de marfă a rămas relativ stabil în 2023. La sfârșitul trimestrului al treilea, el au fost cu 44% sub nivelul din 2022 către China și cu 51% sub nivelul din 2022 în direcția opusă. Pe lângă incertitudinile geopolitice și prăbușirea tarifelor de transport maritim, ce a cântărit mult pe această piață a fost scăderea cererii globale de electronice pentru consumul populației, mai ales în direcția est-vest – deoarece electronicele au fost mult timp cea mai importantă marfă expediată spre vest.

În același timp, dezvoltarea exponențială a comerțului China-Rusia a dus la un boom al transporturilor pe această rută. În prezent, pe coridorul nordic, schimburile comerciale China-Rusia au depășit comerțul China-UE ca volume.

În contextul încetinirii pieței de transport feroviar de marfă între China și UE, produsele de consum non-electronice par să fi rezistat mai bine. Mai ales cele care pot fi asociate cu redresarea activităților sociale de după pandemie – cosmeticele și cele din industria modei (produse textile și articole din piele).

Cosmeticele sunt cel mai semnificativ exemplu în direcția vest-est, cu o creștere de 1,7 ori a volumului (în TEU). Redresarea vieții sociale în China a contribuit la cererea de produse de machiaj și de îngrijire a pielii și, drept urmare, L’Oréal a raportat o creștere de 7,7% a vânzărilor pe piața chineză în primele trei trimestre din 2023. Pe lângă redresarea cererii, creșterea volumelor de transport feroviar de produse cosmetice poate fi atribuită parțial preluării unei părți din traficul care se desfășura aerian. Cu toate acestea, transportul aerian, principalul mod de transport al produselor cosmetice după cel maritim, rămâne peste nivelul său pre-pandemic.

La fel, produsele din plastic, o altă marfă transportată cu precădere în direcția est-vest, au avut o evoluție favorabilă și dau semne de recuperare, atingând, începând din septembrie 2023, nivelul anterior războiului Rusia-Ucraina, deși volumul este mai mic decât în 2022. Acest fapt este în concordanță cu tendința generală a cererii UE de produse de consum din China. După ce au depus eforturi semnificative pentru a reduce stocurile în exces, expeditorii încep să le completeze, în așteptarea noului sezon de sărbători.

În sfârșit, autoturismele sunt un alt produs de consum care a înregistrat o creștere în 2023, fiind reluat mai ales transportul feroviar către China de vehicule fabricate în Europa (în principal în Germania), după ce în 2022 încetase complet. Cu toate acestea, volumele rămân sub nivelurile de dinainte de război. În direcția est-vest, modificările cererii pot fi strâns corelate cu politicile economice ale guvernelor și se observă că, în ciuda politicii Chinei de a sprijini exporturile de vehicule electrice către Europa, volumele feroviare rămân marginale în comparație cu exporturile totale de vehicule electrice ale Chinei pe piața europeană.

Transport Intelligence (Ti) a analizat recent cinci tendințe cheie din logistica globală din 2023 și impactul lor asupra unei piețe care se schimbă rapid, în contextul unor noi realități economice, politice, societale, tehnologice și ecologice. Întregul mediu de afaceri este volatil și incert, deoarece companiile încearcă să gestioneze lanțuri de aprovizionare din ce în ce mai complexe și multe nu sunt pregătite să facă față unor piețe influențate mai mult de factori politici decât de factori economici. Costul transportului, forța de muncă și scalabilitatea forței de muncă, pietrele de temelie ale globalizării, sunt acum doar câțiva dintre factorii care trebuie luați în considerare atunci când se iau decizii legate de producție și aprovizionare. Războaiele comerciale, tarifele, taxele de mediu, dezastrele naturale, schimbările climatice, corupția, tensiunile geopolitice, interdicțiile la export și costul petrolului – și acestea nu sunt toate riscurile – sunt acum incluse în deciziile de relocare, near-shoring sau re-shoring.

Noua paradigmă a lanțului de aprovizionare influențează și dezvoltarea companiilor de logistică, după cum se poate observa din fuziunile și achizițiile de pe piață. Profiturile excepționale create de pachetele de stimulente fiscale din perioada Covid-19 au lăsat multe companii cu resurse care le-au permis să se extindă pe noi piețe near-shoring, să își îmbunătățească gama de servicii pentru a exploata tehnologiile celei de-a patra revoluții industriale și să își consolideze prezența pe piețele lor principale.

Prima tendință, dintre cele cinci pe care le analizează Ti, este cea de creștere a piețelor emergente, care are impact asupra comerțului global.

Globalizarea lanțurilor de aprovizionare a fost un factor semnificativ în creșterea importanței țărilor emergente, cel mai evident exemplu fiind ascensiunea Chinei, care, de la aderarea la Organizația Mondială a Comerțului la începutul anilor 2000, a cunoscut un boom economic de neegalat. Dar și India este în aceeași situație, iar politica sa industrială intenționează să rivalizeze cu China ca putere de producție în Asia, în timp ce Arabia Saudită își valorifică resursele uriașe de petrol pentru a se dezvolta ca centru de producție și logistică în Orientul Mijlociu.

Dar, deși aceste țări și nu numai s-au dezvoltat datorită comerțului internațional, ele nu împărtășesc valorile occidentale, ci apelează la mecanisme de protejare a unei părți din economia/producția lor.

De exemplu, în 2023, guvernul indian a interzis importul tuturor laptopurilor și computerelor personale fără licență specială, ceea ce a afectat producătorii globali ca Apple, Lenovo, HP, Acer ș.a., precum și consumatorii indieni și întreprinderile care depind în mare măsură de electronicele fabricate în străinătate. Iar din cauza întreruperii aprovizionării se așteaptă creșteri semnificative de prețuri, deși se speră că mărcile „de încredere“ vor primi rapid autorizații.