Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, un ajutor de 99,5 milioane de euro (495,2 milioane RON) pentru Nokian Tyres, destinat construirii unei fabrici de anvelope cu emisii zero de CO₂ în Oradea, România.

Măsura va contribui la obiectivele strategice ale UE privind crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea regională și tranziția ecologică a economiei regionale. Proiectul va avea o investiție totală de 650 de milioane de euro și va crea aproximativ 500 de noi locuri de muncă directe, precum și alte locuri de muncă indirecte.

De asemenea, construcția, începută în mai 2023, va aduce beneficii în materie de sustenabilitate, prin obiectivul de a fi prima fabrică de anvelope din lume cu emisii zero de dioxid de carbon. Fabrica va produce aproximativ 6 milioane de anvelope pe an, urmând ca producția comercială să fie anunțată la începutul lui 2025.

Raportul „Net Zero Readiness Report 2023” al KPMG subliniază că guvernele și industria se confruntă cu bariere semnificative în realizarea unor schimbări transformatoare către zero emisii nete. Aceste bariere includ datoria publică globală, tensiunile interne, opoziția față de decarbonizare și necesitatea asigurării aprovizionării cu energie.

Progresul în direcția zero emisii nete este împiedicat de reacția negativă privind costul decarbonizării și conflictele legate de impactul intern al acestui proces. Raportul evidențiază diferențele în progresul către zero emisii nete între țări și sectoare, subliniind impactul asupra vieții sălbatice locale, a biodiversității și a comunităților în unele regiuni.

În ciuda impulsului progresiv și a unor succese specifice, cum ar fi intensificarea producției de energie cu emisii reduse de dioxid de carbon de către unii dintre cei mai mari emițători din lume, printre care SUA, China, Brazilia, Canada și UE, progresul este limitat de o reacție negativă cu privire la costul decarbonizării, precum și de conflicte legate de impactul intern al acesteia.

În urma discuțiilor cu experți naționali, în domeniul schimbărilor climatice din 24 de piețe și din 6 sectoare economice, raportul evidențiază cele care sunt în frunte în ceea ce privește progresul către un nivel zero de emisii nete și cele în care acesta se realizează mai lent.

Pe anumite piețe și în anumite sectoare, impactul proiectelor cu emisii reduse de dioxid de carbon asupra vieții sălbatice, a biodiversității și a comunităților locale declanșează o creștere a conflictelor „verde pe verde”, provocând conflicte între proiectele de energie regenerabilă și mediul local.

La nivelul fiecărei țări în parte, progresul încetinește datorită opoziției față de măsurile percepute ca având un cost semnificativ pentru mijloacele de trai ale oamenilor. În economiile cu creștere rapidă, cererea de energie determină investiții atât în energie cu emisii reduse, cât și în combustibili fosili, făcând puțin probabil ca anumite țări, precum India să atingă net zero până în 2070, în timp ce în China, se preconizează că va crește consumul de cărbune până în 2025.

Progresele în sectoarele vehiculelor electrice sunt variate, însă schimbările în industria aviației internaționale și transportului maritim sunt mai lente, depinzând de producția crescută de carburanți durabili pentru aviație (SAF) și de stimulente guvernamentale.

„Guvernele, întreprinderile și societățile ar trebui să continue să ia măsuri pentru a aborda schimbările climatice. Este de așteptat să apară și mai multe diviziuni între comunitățile locale și interesele globale, dar, dacă dorim să facem cu adevărat pași semnificativi spre zero emisii nete, în ritmul necesar, asigurând în același timp o aprovizionare stabilă cu energie, este nevoie de o concentrare mult mai mare. Acest lucru include domenii, precum mediul politic, inovarea tehnică și educarea societății cu privire la schimbările transformaționale care sunt necesare în comportamentele noastre de consum și de investiții.”,

a declarat Mike Hayes, director global pentru schimbări climatice și decarbonizare, KPMG International.