Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Timp de ani de zile, Elveția a fost pionierul operării în condiții reduse de zgomot. Țara cantoanelor și-a construit reputația pe angajamente ferme privind reducerea zgomotului produs de trenuri, în special cele de marfă – marii poluatori fonici ai Alpilor. Dar o tragedie recentă și concluziile unei anchete tehnice complexe obligă Elveția să regândească tot ce știa despre frânare silențioasă și siguranță.

O revoluție întoarsă din drum

În 2020, Elveția a interzis pe întreaga rețea feroviară saboții tradiționali de frână din fontă (GG), considerați responsabili pentru o bună parte din zgomotul produs de trenurile de marfă. În locul lor, au fost promovate agresiv tălpile de frână LL – un sistem inovator, cu frecare redusă și zgomot minim. Aceste soluții au fost adoptate pe scară largă în Europa și păreau să întruchipeze echilibrul perfect între performanță și protecția mediului sonor.

Și totuși, în vara lui 2025, Elveția anunță un viraj radical: tălpile LL vor fi eliminate treptat, iar cea mai mare parte a vagoanelor echipate cu acest sistem vor fi scoase din circulație până la finalul anului.

De ce renunță Elveția la ceea ce a promovat?

Pentru specialiștii în domeniu, avertismentele erau deja pe radar de ceva vreme. Există documentate numeroase cazuri în care frânele LL au condus la supraîncălzirea roților și, implicit, la riscuri mecanice majore. Însă totul s-a accelerat dramatic după accidentul devastator din august 2023 din tunelul de bază Gotthard – unul dintre cele mai importante noduri feroviare din Europa.

Un tren de marfă a deraiat în tunel, provocând pagube de peste 150 de milioane de euro și blocând traficul săptămâni întregi. Pe 2 iunie 2025, raportul oficial al Serviciului elvețian de Investigații privind Siguranța (SISI) a confirmat ceea ce mulți suspectau: ruperea unei roți a fost cauza, iar tălpile LL au contribuit semnificativ la incident, favorizând uzura termică periculoasă.

Un semnal de alarmă pentru întreaga Europă

Decizia Elveției de a grăbi retragerea tălpilor LL nu este doar o măsură națională. Autoritățile elvețiene solicită acțiune coordonată la nivel european, chemând Agenția Uniunii Europene pentru Căi Ferate (ERA) să impună restricții similare pe tot continentul.

Alte state au deja îndoieli. În Italia, ANSFISA – agenția națională pentru siguranță feroviară – a impus limite de viteză stricte (60–80 km/h) pentru vagoanele echipate cu tălpi LL. Se știa că problema există, dar acum realitatea o face imposibil de ignorat.

S-ar părea că industria se întoarce de unde a plecat. Dar soluțiile moderne nu înseamnă revenirea la zgomotul asurzitor al saboților GG. Există deja alternative mai sigure și eficiente: tălpile compozite K, devenite acum noul standard în Elveția.

Aceste frâne oferă performanțe superioare atât la nivel de zgomot, cât și de siguranță. Problema? Costurile. Frânele K necesită modernizarea întregului sistem de frânare al vagonului, de la cilindri până la suporturile de prindere. Este un efort tehnic și financiar semnificativ, dar unul pe care Elveția îl consideră inevitabil dacă dorește să mențină combinația de liniște și siguranță pe calea ferată.

Într-o Europă care caută cu disperare soluții sustenabile pentru transportul de marfă, Elveția trage frâna de urgență – la propriu și la figurat. Lecția e clară: tehnologiile care promit eficiență și ecologie nu pot face compromisuri la capitolul siguranță. Și dacă chiar Elveția – campioana liniștii pe șine – renunță la frânele LL, întreaga industrie feroviară trebuie să reevalueze urgent prioritățile.

Un studiu recent arată că trei sferturi dintre angajații din întreaga lume cred că GenAI va aduce schimbări la locul de muncă. În ciuda vremurilor incerte, 57% dintre aceștia sunt pregătiți să se recalifice pentru a avansa în carieră.

În România, 73% dintre respondenți consideră că GenAI va avea un impact asupra locului de muncă, 55% doresc să se recalifice pentru a se adapta noului context, 40% doar dacă este necesar, iar 5% nu-și propun deloc acest lucru.

Din perspectiva poziției de negociere, 60% dintre respondenții români sunt de părere că dețin un avantaj în negocierile pentru un nou loc de muncă. Mai mult, 65% afirmă că sunt abordați de potențiali angajatori cel puțin odată pe an, doar 23% dintre aceștia nu au fost contactați niciodată, în timp ce 12% odată la câțiva ani. În privința adopției AI, doar 23% dintre români folosesc această tehnologie în mod regulat, comparativ cu 29% dintre francezi și 39% dintre americani. De asemenea, 23% dintre români nu au auzit niciodată despre AI, față de 14% la nivel global.

Concluziile principale ale raportului intitulat „Cum se schimbă preferințele de muncă în era GenAI” a fost dezvăluit de către Boston Consulting Group (BCG), The Network și The Stepstone Group. Studiul ediției din acest an face parte din seria Decoding Global Talent care se bazează pe un sondaj realizat pe 150.000 de angajați din 188 de țări. În România fiind efectuat pe un eșantion de 1.074 de respondenți.

Concluziile studiului evidențiază abordarea proactivă a angajaților față de impactul GenAI. Aceștia prioritizează recalificarea și dezvoltarea, pregătindu-se să se adapteze schimbărilor tehnologice și exprimând încredere în capacitatea lor de a prospera pe o piață a muncii în evoluție. De asemenea, adaptabilitate este considerată esențială pentru menținerea unei forțe de muncă robuste și reziliente în fața progreselor tehnologice continue.

„Vedem o evoluție rapidă și maturizare a opiniilor angajaților față de AI și o recunoaștere crucială a faptului că un angajament pentru recalificare continuă este benefic pentru angajați pe termen lung”,

precizează Jens Baier, Director General și Partener Senior la BCG, lider în zona resurselor umane.

Din perspectiva factorilor importanți pentru alegerea locului de muncă, angajații români consideră că aspectele financiare sunt cele mai importante, urmate de echilibrul dintre viața personală și cea profesională, precum și relația cu superiorii. La nivel global, cel mai apreciat factor este securitatea locului de muncă.

În plus, 69% dintre români ar refuza o ofertă atractivă dacă ar avea o experiență negativă în timpul interviului, 35% nu ar accepta să lucreze pentru companii fără opțiunea lucrului de acasă sau de la distanță, iar 41% apreciază diversitatea și incluziunea la locul de muncă.

„În ultimii ani, i-am văzut pe candidații români mult mai interesați decât în trecut de subiecte precum echilibrul dintre viața personală și cea profesională, posibilitatea de a lucra remote, relația cu managerul și cu echipa sau oportunitățile de dezvoltare personală. Nu vor ajunge niciodată să depășească importanța salariului, dar intră pe lista elementelor obligatorii pe care trebuie să le bifeze un viitor job. Mai mult, în cazul candidaților tineri și foarte tineri, lista de așteptări pe care le au de la un angajator este foarte bine conturată. Știu clar ce își doresc și, în unele cazuri, sunt mult mai hotărâți, decât candidați din alte categorii de vârstă, să nu accepte un job care nu le îndeplinește toate standardele.”,

a adăugat Bogdan Badea, CEO eJobs România.