ETCS Archives - Traficmedia

Uniunea Europeană alocă 2,2 miliarde de euro sub formă de fonduri nerambursabile pentru proiecte feroviare prin programul Connecting Europe Facility (CEF), mecanismul dedicat extinderii și modernizării coridoarelor de transport transeuropene TEN-T. Cu toate acestea, și de această dată, grosul banilor merge către Europa de Est, lăsând statele din Vestul și Sudul continentului, inclusiv Italia, cu finanțări marginale.

Din cele 258 de proiecte depuse, Comisia Europeană a selectat 94 care vor primi sprijin comunitar. Majoritatea finanțărilor vizează infrastructura critică din Estul Europei și coridoarele care leagă UE de Ucraina și de Marea Baltică.

Rail Baltica, marele câștigător

Proiectul cu cea mai mare finanțare individuală rămâne Rail Baltica – linia cu ecartament standard care va lega republicile baltice (Estonia, Letonia, Lituania) de Polonia și, implicit, de restul rețelei europene. Rail Baltica primește 295,5 milioane de euro, într-o nouă tranșă de finanțare, într-un context în care costurile totale ale proiectului au urcat deja la 15 miliarde de euro.

Polonia își consolidează rolul de hub feroviar est-european cu peste 470 de milioane de euro alocate:

294 milioane EUR merg către modernizarea unei linii interne strategice;
76 milioane EUR sunt destinate liniei transfrontaliere Mostyska–Lviv, care leagă Polonia de Ucraina;
Aproape 100 de milioane EUR finanțează implementarea sistemului european de control al trenurilor ETCS, parte din modernizarea digitală a rețelei.

Fonduri și pentru alte state estice

Slovacia și Slovenia vor beneficia împreună de aproape 154 de milioane de euro pentru finalizarea construcției noii linii Divača–Koper, esențială pentru conectivitatea portului sloven la rețeaua europeană.

România primește 45 de milioane EUR pentru modernizarea unui tronson de 160 km între Ploiești și Focșani, parte a axei centrale nord-sud care leagă capitala de granița de nord și, indirect, de Ucraina și Moldova.

Italia, Austria, Germania și Suedia vor primi fonduri, dar acestea sunt dedicate aproape exclusiv extinderii sistemului european de semnalizare ERTMS, fără investiții în infrastructură majoră nouă. Singurul proiect de anvergură din sudul Europei merge către Grecia: 277 de milioane EUR pentru modernizarea liniei de 400 km între Alexandroupoli, un port strategic la Marea Egee, și Pythion, aproape de granița cu Turcia.

Excluzând proiectele din Est, restul finanțărilor CEF acoperă doar digitalizarea prin ERTMS și ETCS – sisteme standardizate de semnalizare care asigură interoperabilitatea trenurilor pe teritoriul Uniunii.

Obiectiv: 25,8 miliarde EUR până în 2027

În total, Mecanismul pentru interconectarea Europei vizează o cofinanțare de 25,8 miliarde EUR pentru rețeaua TEN-T în perioada 2021–2027, în efortul de a face transportul feroviar mai sigur, mai rapid și mai competitiv față de transportul rutier și aerian.

Cu toate acestea, distribuția actuală a fondurilor reflectă o prioritate clară: consolidarea rutelor estice, modernizarea legăturilor cu Ucraina și reducerea decalajelor istorice de infrastructură dintre Est și Vest. În timp ce țările din centrul și vestul Europei investesc deja masiv din bugete naționale, banii europeni continuă să susțină convergența estică – un obiectiv strategic și geopolitic pe fondul contextului de securitate din regiune.

Conducerea Deutsche Bahn (DB) a prezentat o analiză detaliată privind necesarul de investiții pentru modernizarea completă a rețelei feroviare germane, estimând suma impresionantă de 150 de miliarde de euro pe o perioadă de zece ani. Situația actuală a infrastructurii feroviare este caracterizată de uzură, congestii frecvente și vulnerabilitate la defecțiuni, ceea ce a determinat solicitarea unui fond dedicat infrastructurii pentru a asigura resursele necesare investițiilor.

În 2024, DB a cheltuit deja 17 miliarde de euro pentru lucrări de modernizare, un record în ultimii ani, dar susține că este crucială asigurarea unui flux constant de finanțare. Această cerință este adresată viitorului guvern german, care va fi format în urma alegerilor parlamentare din 23 februarie.

În paralel, asociațiile reprezentând operatorii feroviari au înaintat propriile propuneri, structurate pe trei direcții principale: finanțarea infrastructurii, politica tarifară și promovarea transportului de marfă.

Operatorii cer tranziția de la întreținerea reactivă la întreținerea preventivă și solicită compensarea costurilor suplimentare cauzate de întreruperile lucrărilor. Totodată, aceștia propun accelerarea implementării tehnologiilor moderne, cum ar fi standardul european ETCS (European Train Control System), pentru a îmbunătăți eficiența rețelei.

Creșterea constantă a tarifelor de acces la rețea, estimată să atingă un plus de 35% până la sfârșitul lui 2025, afectează în special trenurile de marfă și cele de călători pe distanțe lungi. Operatorii cer un nou cadru de reglementare care să sprijine competitivitatea și să mențină costurile accesibile. Până la implementarea acestuia, este necesară prelungirea actualului sistem de subvenții.

Pentru a stimula transportul feroviar de marfă, operatorii propun extinderea infrastructurii prin construirea mai multor căi de trecere și triaje cu lungimi standard de 750 m, precum și creșterea numărului de puncte de acces la rețea. Este esențială și susținerea financiară pentru instalarea sistemului de cuplare digitală automată (DAC), care ar moderniza semnificativ operarea trenurilor.

Planurile detaliate subliniază nevoia urgentă de investiții și reglementări moderne pentru a face față cerințelor actuale și viitoare ale industriei feroviare. Deciziile privind alocarea fondurilor și implementarea propunerilor vor depinde de noua administrație care va rezulta din alegerile parlamentare din februarie 2025. Aceste inițiative ar putea transforma rețeaua feroviară germană într-un model de eficiență și sustenabilitate pentru întreaga Europă.

sursa foto: Deutsche Bahn