Potrivit raportului Colliers „CEE Investment Scene Q1-Q3 2025”, piața investițiilor imobiliare din România a înregistrat un volum total al tranzacțiilor de peste 425 de milioane de euro în primele trei trimestre ale lui 2025. Aceasta a reprezentat 6% din valoarea totală a tranzacțiilor imobiliare din cele șase țări din Europa Centrală și de Est (ECE), comparativ cu peste 8% în 2024 și un vârf de peste 11% în 2022. Raportul indică faptul că finalizarea mai multor tranzacții mari a fost întârziată, deoarece mai multe active au rămas în diferite stadii de negociere, ceea ce a dus la volume de tranzacții mai mici comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Pe cele șase piețe majore din ECE – Bulgaria, Cehia, Polonia, România, Slovacia și Ungaria – investițiile au crescut cu 38%, depășind 7 miliarde de euro, în principal datorită Poloniei și Cehiei, care au reprezentat aproape trei sferturi din volumul total al acestora.

„Anul 2025 se conturează a fi similar cu 2019 – un an care nu a fost foarte puternic din perspectiva volumului total, dar a fost urmat de doi ani buni care au pregătit terenul pentru vârful de activitate din 2022. În mod similar, în primele trei trimestre, vedem în piață tranzacții, cu o valoare cumulată de sute de milioane de euro, aflate în diverse stadii de implementare. În a doua parte a anului 2026, există potențial pentru comprimarea randamentelor, în situația în care contextul macroeconomic intern și extern rămâne cel puțin neutru. De asemenea, estimările analiștilor privind noi scăderi ale dobânzilor la Banca Centrală Europeană îmbunătățesc și mai mult perspectiva pentru anul viitor.”, a precizat Robert Miklo, Partner, Head of Capital Markets la Colliers.
La nivel regional, țările din ECE (Polonia, Cehia, Ungaria, România, Slovacia și Bulgaria) au atras împreună peste 7 miliarde de euro în investiții imobiliare în primele nouă luni ale lui 2025, înregistrând o creștere de 38% față de anul precedent și atingând cel mai înalt nivel din 2022. România se profilează din ce în ce mai mult ca o piață care oferă oportunități selective în domeniul logisticii și al producției, cu proiecte care demonstrează un potențial de valoare adăugată și randamente care depășesc media regională.
„Un aspect remarcabil este că, atât la nivel regional cât și în România, sectorul de birouri capătă tot mai mult avânt pe zona investițională. Proiectele «prime» din locațiile centrale se bucură de interes ridicat, vizibil în creșterea chiriilor, determinată de oferta limitată, costurile de dezvoltare ridicate și o cerere solidă din partea chiriașilor. Deși cererea pentru celelalte sectoare ramâne foarte dinamică, cred că 2026 are potențialul de a deveni anul sectorului de birouri în piața investițională.”, a explicat Robert Miklo, Partner, Head of Capital Markets la Colliers.
De asemenea, potrivit datelor furnizate de consultanții Colliers, majoritatea tranzacțiilor din România au avut loc în sectoarele industriale, logistice și de producție. În același timp, investitorii chinezi au revenit în forță pe piață prin tranzacții importante în industria mobilei și a materialelor de construcții, investițiile asiatice atingând cel mai înalt nivel din ultimii aproape trei ani.
„România rămâne o piață atractivă pentru investiții, datorită randamentelor bune și potențialului de creștere în sectoarele aflate în dezvoltare. Randamentele pentru proiectele de birouri și industriale prime sunt în jur de 7,5% respectiv 7,75%, mai ridicate decât în Cehia sau Polonia, ceea ce face piața locală interesantă pentru investitorii care caută oportunități solide pe termen mediu și lung.”, a adăugat Silviu Pop, Director ECE & Romania Research la Colliers.
Raportul Colliers semnalează la nivel regional o schimbare de ton: de la „optimism precaut” către o abordare mai pragmatică, orientată spre rezultate. Investitorii au devenit mai dispuși să plaseze capital, însă sub analiza mai atentă a calității proiectelor și siguranței veniturilor. Capitalul local a devenit o forță semnificativă în regiune, reprezentând 57% din investițiile totale – dublu față de nivelul dinaintea pandemiei.
Dincolo de capitalul regional, investitorii americani au revenit puternic în ECE, volumul investițiilor crescând de aproape șase ori față de 2024, concentrându-se în principal în sectoarele industrial, office și hotelier. În ansamblu, fluxurile de capital din afara Uniunii Europene – în special din SUA și China – demonstrează atractivitatea durabilă a regiunii în contextul intensificării concurenței globale. Cehia s-a detașat ca cea mai performantă țară din regiune, înregistrând o creștere de 131% a volumului investițiilor, în mare parte datorită mai multor tranzacții importante în segmentele office și hotelier. Polonia rămâne cea mai mare și mai lichidă piață, atrăgând investiții în valoare de 2,6 miliarde de euro, în timp ce România și Ungaria au înregistrat o creștere deosebit de semnificativă în logistică, retail și industrie ușoară.
Perspectivele rămân optimiste. Consultanții Colliers anticipează că investițiile totale în regiunea ECE-6 ar putea ajunge între 9 și 10 miliarde de euro în 2026. Stabilitatea economică, potențialele reduceri ale dobânzilor și implicarea crescândă a capitalului local vor susține o piață mai activă și mai diversificată, cu un interes crescut pentru proiecte care oferă valoare pe termen lung – de la regenerarea urbană la clădiri cu eficiență energetică ridicată. Pe termen mediu, consultanții Colliers estimează o revenire treptată a tranzacțiilor, pe măsură ce prețurile cerute de cele oferite converg și cu accesul mai facil la finanțare, inaugurând un nou ciclu investițional caracterizat prin pragmatism, calitate și sustenabilitate.
CATL furnizează baterii pentru Daimler Truck, MAN și Scania, consolidând controlul Chinei asupra lanțului valoric al mobilității electrice
Producătorii europeni de camioane intră tot mai adânc într-o dependență structurală de furnizorii chinezi de baterii, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să-și reconstruiască autonomia industrială.
Daimler Truck, MAN și Scania cumpără deja baterii de la CATL (Contemporary Amperex Technology Co. Limited) — companie care furnizează și giganților auto globali precum Tesla, Volkswagen, BMW, Mercedes-Benz, Nio, Xiaomi, Ford și Geely.
Cu o cotă globală de piață de 38%, CATL este lider mondial în domeniul bateriilor litiu-ion pentru vehicule, urmat de BYD, care deține peste 17%.
Strategia „In Europe, for Europe”: extindere controlată pe continent
La Salonul Auto IAA de la München, în septembrie 2025, CATL a prezentat strategia sa europeană – „In Europe, for Europe” – promițând o localizare parțială a producției pentru a răspunde cererii în creștere a producătorilor europeni.
Un proiect emblematic este uzina din Zaragoza (Spania), construită în parteneriat cu Stellantis, care va produce baterii LFP (fosfat de fier-litiu).
Fabrica, cu o suprafață echivalentă a 100 de terenuri de fotbal, va deveni operațională la sfârșitul lui 2026, în urma unei investiții de 4,1 miliarde de euro.
Know-how-ul rămâne însă în China
Deși investițiile sunt prezentate ca o victorie industrială europeană, transferul tehnologic rămâne limitat.
Potrivit Financial Times, CATL va aduce 2.000 de muncitori chinezi pentru construcția uzinei din Spania – decizie care a stârnit temeri privind dependența de competențele asiatice și lipsa unei baze locale de know-how.
Publicația avertizează că Europa riscă o nouă formă de dependență strategică, deoarece CATL nu intenționează să împartă tehnologia sa de producție a celulelor cu partenerii occidentali.
În replică, Global Times, ziar de stat chinez, a acuzat FT de „panică geopolitică”, susținând că parteneriatele CATL aduc beneficii tehnologice și economice pentru Europa pe termen lung.
O consecință a deschiderii necondiționate
Actuala situație este rezultatul decadelor de cooperare industrială dintre companiile occidentale și China.
În anii ’80 și ’90, Beijingul a primit acces la tehnologiile occidentale în schimbul accesului la piață.
Astăzi, însă, relația s-a inversat: China refuză transferul de tehnologie în sens invers și păstrează controlul asupra lanțului complet al bateriilor, de la extracția materiilor prime până la producția celulelor și reciclare.
Între timp, industria europeană a bateriilor este în dificultate după colapsul proiectului Northvolt, care trebuia să devină un pilon al autonomiei tehnologice a Europei.
În lipsa acestei alternative, constructorii europeni depind aproape integral de furnizori din China, Coreea de Sud și Japonia.
Restricții și licențe de export: un nou risc pentru Europa
Dincolo de dezechilibrul tehnologic, apar și riscuri de natură geopolitică și comercială.
Începând cu 1 decembrie 2025, China va impune licențe de export obligatorii pentru toate produsele care conțin metale rare extrase pe teritoriul său.
Aceasta înseamnă că producătorii europeni de vehicule care folosesc chiar și cantități minime de materiale chineze vor trebui să obțină aprobări speciale de la autoritățile de la Beijing.
În același timp, SUA au intensificat restricțiile privind exportul de semiconductori către China, iar Departamentul Apărării american a inclus CATL pe lista companiilor considerate parte a complexului industrial-militar chinez — o decizie care, deși nu implică sancțiuni imediate, sporește presiunea politică asupra partenerilor occidentali ai firmei.
CATL a reacționat calificând includerea sa pe listă drept „o eroare” și a anunțat că a solicitat o revizuire oficială a deciziei.
Expansiunea europeană continuă
În prezent, CATL operează deja două uzine majore în Europa:
Noua fabrică din Zaragoza (Spania) va fi a treia, și prima construită în parteneriat direct cu un mare grup auto occidental – Stellantis.
Tot acolo, Stellantis va asambla și modele Leapmotor, o marcă chineză recent introdusă pe piața europeană, consolidând integrarea între producția europeană și ecosistemul industrial chinez.
O dominație financiară și industrială
Pe lângă controlul tehnologic, China domină și din punct de vedere financiar piața globală a bateriilor.
Acțiunile CATL au crescut cu aproape 59% în ultimele 12 luni, atingând 409,9 yuani, semn al încrederii investitorilor în capacitatea companiei de a dicta standardele tehnologice mondiale.
În timp ce Europa își caută o strategie de autonomie industrială, China își consolidează poziția de furnizor indispensabil pentru tranziția energetică globală.
Pentru producătorii europeni de camioane și autoturisme, această realitate înseamnă un grad ridicat de vulnerabilitate — dependență de prețuri, licențe, lanțuri logistice și condiții impuse de furnizorii asiatici.
Dependența Europei de CATL și alți furnizori asiatici de baterii devine o problemă strategică, nu doar una industrială.
Deși investițiile în fabrici locale par să aducă producția mai aproape de clienți, controlul tehnologic rămâne ferm în mâinile companiilor chineze, ceea ce limitează capacitatea Europei de a construi o industrie a mobilității electrice autonomă.
Fără un program coerent de investiții în cercetare, producție de celule și lanțuri de aprovizionare proprii, producătorii europeni de camioane riscă să rămână captivi într-un ecosistem dominat de Asia — un dezechilibru care, pe termen lung, ar putea redefini harta puterii industriale mondiale.
02.10.2020
Ultimul număr: Decembrie 2025
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit