Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Sistemul RO e-Transport ar trebui eliminat complet sau cel puțin modificat semnificativ pentru a reduce povara administrativă asupra companiilor. În prezent, acestea sunt obligate să aloce resurse umane și tehnice considerabile pentru a obține codurile UIT necesare, relatează Alexandru Pop, Tax Manager la TPA România. TPA România este o companie de top în Europa Centrală și de Est, specializată în contabilitate, consultanță fiscală, consultanță juridică și audit. De asemenea, Alexandru Pop argumentează că acest sistem contravine tratatelor, directivelor și regulamentelor Uniunii Europene, inclusiv principiului proporționalității, deoarece în România există deja alte măsuri pentru combaterea fraudei fiscale în comerțul internațional.

Experții TPA România au redactat și trimis autorităților europene documentul „Sistemul RO e-Transport în contextul reglementărilor UE și internaționale”. Acesta analizează incompatibilitatea sistemului cu tratatele, directivele și regulamentele Uniunii Europene, subliniind efectele negative asupra companiilor și mediului de afaceri din România. Totodată, documentul include și recomandări concrete pentru îmbunătățirea situației.

„Sistemul RO e-Transport este privit ca un mecanism destinat combaterii fraudei și reducerii decalajului de TVA. Unul dintre principalele obiective ale sistemului RO e-Transport, conform OUG nr. 41/2022 („OUG nr. 41/2022”), este îmbunătățirea colectării impozitelor la buget, în special a TVA-ului. Dar acesta încălcă sau este incompatibil cu principiile internaționale care stau la fundamentul pieței unice a UE: proporționalitatea, libera circulație a mărfurilor în cadrul UE, eliminarea controalelor și verificărilor la frontierele statelor membre ale UE potrivit Codului Frontierelor Schengen. În plus, avem exemplul Ungariei care, în 2017, a fost supusă unei proceduri de infringement pentru un sistem de raportare similar cu cel implementat de RO e-Transport în România. Chiar dacă sistemul maghiar era mai simplu decât cel românesc, Comisia Europeană a concluzionat că normele contravin principiilor de neutralitate și de proporționalitate și libertății de a desfășura afaceri – libertate garantată de Carta Drepturilor Fundamentale a UE.”,

a explicat Sorana Cernea, Managing Partner al TPA România.

• Foto: TPA România

Sistemul RO e-Transport, împreună cu RO e-Factura și SAF-T, face parte din inițiativele de digitalizare accelerate ale administrației fiscale susținute de Guvernul României pentru combaterea evaziunii fiscale. Inițial, OUG nr. 41/2022 avea scopul de a viza doar mărfurile cu risc fiscal ridicat, dar a extins obligațiile și asupra mărfurilor care nu sunt considerate astfel. Nerespectarea înregistrării acestor bunuri poate duce la sancțiuni între 20.000 și 100.000 de lei pentru persoanele juridice, precum și la confiscarea contravalorii bunurilor neraportate.

Experții TPA România au observat că procedura de conformare cu sistemul RO e-Transport reprezintă o povară administrativă semnificativă pentru firme. Acest proces necesită resurse umane și tehnice considerabile pentru monitorizarea și declararea datelor necesare în timp util, implicând costuri ridicate și ajustări ale infrastructurii IT, în special pentru companiile mari. De asemenea, unele situații impun disponibilitatea resurselor 24 de ore din 24 pentru a face modificări sau a obține coduri UIT, din cauza imprevizibilității timpilor de așteptare la frontiere sau a schimbărilor vehiculelor de transport, care pot apărea în afara programului normal de lucru.

De asemenea, experții TPA observă că legislația și ghidurile disponibile pentru Sistemul RO e-Transport sunt neclare și incomplete, neacoperind multe situații frecvent întâlnite în practică. Companiile se confruntă cu provocări specifice în cazul achizițiilor intracomunitare realizate prin Incoterms, precum DDP/DAP, unde furnizorii străini sunt responsabili pentru transport, lăsând firmele românești dependente de terțe părți pentru conformarea cu procedurile naționale de conformitate.

„Analizând toate datele necesare pentru generarea codului UIT, se poate presupune că furnizorii străini pot fi reticenți în a coopera, deoarece trebuie să aloce resurse pentru acest flux de informații. Aceste obstacole au un impact negativ semnificativ asupra companiilor care acționează în conformitate cu legea, deoarece întâmpină frecvent situații care nu pot fi deloc raportate sau nu pot fi raportate corect în sistem. O astfel de situație expune companiile riscului amenzilor impuse de legislație, care sunt adesea excesive și nu sunt neapărat direcționate doar împotriva celor care comit fapte ilicite pentru care acest cadru legal a fost creat inițial.”,

adaugă Alexandru Pop, Tax Manager al TPA România.

În România, există deja măsuri alternative la raportarea extinsă solicitată de Sistemul RO e-Transport, implementate atât la nivel național, cât și în cadrul Uniunii Europene. De exemplu, „Soluțiile rapide din 2020” au introdus cerințe suplimentare pentru tranzacțiile intracomunitare și pentru aplicarea scutirii de TVA pentru aceste livrări, determinând modificări ale legislației naționale pentru a reflecta aceste reguli.

„O companie se poate afla în situația în care respectă pe deplin condițiile stabilite la nivelul UE, în timp ce nu este conformă cu o regulă națională, fapt care afectează sever comerțul intracomunitar, generează incertitudine pentru mediul de afaceri și nu este armonizată cu tratatele și reglementările UE privind comerțul liber. De asemenea, prin stabilirea obligației de a utiliza sistemul RO e-Transport, legiuitorul român creează un obstacol pentru companiile care aleg să importe mărfuri din alte state membre. Deși a fost creat ca o formalitate ce trebuie urmată înaintea transportului, în practică sistemul RO e-Transport provoacă întârzieri și instituie noi controale la granița României cu celelalte state membre ale UE. Orice obstacol creat de un stat membru în calea liberei circulații a mărfurilor în cadrul UE constituie o încălcare a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene.”,

a menționat Dan Iliescu, Legal Partner al TPA România.

Există o lipsă de predictibilitate în ceea ce privește lista mărfurilor cu risc fiscal ridicat, stabilită prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și poate fi modificată cu ușurință. De la intrarea în vigoare a OUG nr. 41/2022, lista se propune a fi modificată, un proiect de ordin fiind deja publicat în aprilie. Lista se actualizează pe baza “riscului fiscal evidențiat în acțiunile de control recente efectuate de autoritățile fiscale”. Experții TPA remarcă că riscul ar trebui analizat pe termen lung, iar dacă Sistemul RO e-Transport rămâne în vigoare, lista ar trebui fie aprobată prin Hotărâre de Guvern, pe baza unei analize detaliate a oportunității și proporționalității, pentru a evita sancționarea nedreaptă a companiilor din cauza unui caz izolat identificat de autorități.

„Sistemul RO e-Transport, deși conceput pentru combaterea fraudei fiscale, impune sarcini legale și economice semnificative asupra companiilor. Alinierea cu principiile UE privind proporționalitatea și libera circulație a mărfurilor este crucială. Factorii de decizie politică ar trebui să ia în considerare eliminarea completă sau cel puțin revizuirea sistemului pentru a reduce povara sarcinilor administrative, iar companiile ar trebui să dezvolte strategii pentru a gestiona eficient raportarea. Ca profesioniști în domeniul fiscal, înțelegem necesitatea combaterii evaziunii și fraudei fiscale, însă acest scop nu poate justifica implementarea sistemului RO e-Transport prin ordonanță de urgență, fără parcurgerea procesului legislativ constituțional și fără a documenta și înțelege consecințele practice asupra mediului de afaceri.”,

a concluzionat Sorana Cernea, Managing Partner al TPA România.

Atât tarifele spot, cât și cele contractuale pentru transportul rutier de mărfuri din Europa au înregistrat o scădere în primul trimestru al lui 2024, a relatat IRU în cel mai recent raport.

Principalele trei tendințe cheie care influențează, în prezent, tarifele de transport rutier din Europa:

1. Cerere stabilă

Cererea pentru serviciile de transport rutier de mărfuri în Europa a rămas redusă în T1 2024, influențată de continuarea scăzută a cererii din partea consumatorilor și de o producție industrială în declin.

Această tendință a determinat o diminuare atât a tarifelor spot, cât și a celor contractuale. Indicele tarifelor spot a înregistrat o scădere de 123,9 puncte, cu o reducere de 1,1 puncte față de trimestrul anterior și cu 8,2 puncte mai puțin, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent. În același timp, ratele contractuale au marcat un declin de 127,6 puncte, cu o scădere de 2,6 puncte de la un trimestru la altul și cu o diminuare de 1 punct față de anul trecut.

În ciuda scăderii ratelor spot pentru transportul rutier de mărfuri, magnitudinea acestei micșorări a început să se reducă, indicând un mediu mai stabil al cererii care ar putea conduce la o normalizare a tarifelor în acest an.

În martie 2024, rata inflației în Europa a scăzut la 2,4%, fiind cel mai redus nivel din ultimele 33 de luni, stimulând încrederea consumatorilor cu 0,6 puncte procentuale conform McKinsey.

Prognozele recente ale IRU sugerează că volumul transportului rutier de mărfuri în UE ar urma să înregistreze o îmbunătățire anuală de 0,4% în 2024, comparativ cu o scădere de 1,1% în 2023, pe fondul unei creșteri reale a salariilor și a unei piețe puternice a forței de muncă, sprijinind o revenire a consumului.

2. Impactul taxelor de CO₂

În Austria, Ungaria și Republica Cehă, după exemplul Germaniei, au fost introduse taxe de drum pentru camioane bazate pe emisiile de CO₂. Aceste măsuri au condus la creșteri semnificative ale taxelor de drum: cu 7,4% în Austria, 13% în Republica Cehă, 40% în Ungaria și cu 83% în Germania.

Noile taxe fac parte dintr-o inițiativă mai amplă conform directivei revizuite privind eurovinieta, având ca scop încurajarea reducerii emisiilor în transport. Cu toate acestea, adoptarea vehiculelor cu emisii zero întâmpină încă dificultăți semnificative. Creșterile de taxe reprezintă o povară financiară adăugată pentru operatorii de transport de mărfuri, care deja se confruntă cu costuri operaționale ridicate, având un impact direct asupra tarifelor generale de transport de mărfuri.

În multe țări europene se așteaptă ajustări ale tarifelor de taxare. Suedia urmează să implementeze modificările din mai 2024, urmată de Danemarca anul viitor, de Olanda și România în 2026, iar de unele părți din Belgia în 2028.

3. Costuri în creștere

Costurile de operare pentru transportul rutier de mărfuri rămân ridicate, influențate de factori, precum întreținerea vehiculelor, costurile de asigurare și cheltuielile cu anvelopele. Aceste costuri au generat creșteri constante în comparație cu anii anteriori, menținând presiunea asupra rentabilității în sector.

Deși se prognozează o redresare a cererii, schimbările de reglementare, incertitudinile geopolitice și fluctuațiile prețurilor la combustibili vor continua să modeleze dinamica pieței în 2024. Industria transporturilor trebuie să navigheze cu atenție printre aceste provocări pentru a asigura stabilitate și potențial de creștere în lunile următoare.

O imagine completă a tarifelor europene de transport rutier de mărfuri este disponibilă în The European Road Freight Rate Development Benchmark Q1 2024.