Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

În România, nu reuşim să găsim combinaţia perfectă între sprijinirea companiilor la început de drum şi sprijinirea companiilor mari, este de părere europarlamentarul Victor Negrescu.  În cadrul întâlnirii membrilor AHK, acesta a afirmat că ne situăm între două realităţi, respectiv între recomandările europene de a finanţa noua generaţie de companii şi dezvoltările de pe teren, în care multe IMM au dificultăţi în a supravieţui şi unde ideal e să se acorde granturi. „Avem o lipsă de informare şi de capacitate. În ciclul financiar anterior, programul cel mai puţin accesat la nivel naţional a fost cel destinat creşterii competitivităţii economice, deşi aici avem în continuare carenţe. De exemplu, avem o linie de finanţare care sprijină spin-off-ul (companii ultrainovative înfiinţate pe lângă universităţi), însă nu există la nivel naţional o lege care să-l definească“, a punctat cu amărăciune europarlamentarul. Acesta subliniază că, la Bruxelles, e disponibil Fondul european de ajustare la globalizare, care poate fi accesat pentru pierderea de locuri de muncă drept consecinţă a pandemiei. „Estonia a aplicat pentru acest fond, pentru sprijinirea a 600 de şomeri din sectorul turismului. România a încercat de două ori să-l acceseze, dar a pierdut banii.“

Toate statele vorbesc despre Planul european de relansare, însă nu trebuie să pierdem din vedere că acesta este un împrumut pe care UE îl ia în numele tuturor şi care trebuie returnat printr-o creştere a contribuţiilor statelor membre la bugetul european – ceea ce se întâmplă deja! -, şi printr-o serie de taxe şi impozite europene pe care antreprenorii le vor plăti (taxe pe zona de digital, de mediu, ce urmează a fi introduse), atrage atenţia europarlamentarul Victor Negrescu, vorbitor în cadrul celei mai recente întâlniri a membrilor Camerei de Comerţ Româno-Germane (AHK). „În prezent se stabilesc respectivele taxe, urmând să fie aprobate şi în Parlament. Aş fi interesat să aflu cât va plăti România, în condiţiile în care anumite state deja şi-au negociat reduceri ale acestor taxe.“

UE alocă prin acest plan 750 de miliarde de euro, în vreme ce SUA a alocat până acum 1.900 de miliarde de euro. „Asta arată că suma nu este suficientă. În plus, trebuie să ne asigurăm că sumele disponibile la nivel european compensează şi inegalitatea dintre statele membre. De exemplu, Germania alocă 60% din toate ajutoarele de stat, în contextul pandemiei, din spaţiul european. Sper ca şi companiile germane cu prezenţă în România să beneficieze de aceste resurse. În acelaşi timp, ar fi foarte bine să le putem da şi ajutoare de stat acestora, la fel cum ar fi bine ca şi Italia sau Spania să-şi permită acest lucru“, subliniază Victor Negrescu. Acesta se arată îngrijorat de faptul că firmele europene îşi vor pierde competitivitatea în faţa celor non-UE care beneficiază de ajutoare consistente, precum China. „Oricum, România a aplicat foarte puţin pentru ajutoarele de stat. Trebuie să vedem cum putem creşte capacitatea administrativă a statului român de a redacta mecanisme de ajutor de stat folosind flexibilitatea CE actuală“, a spus acesta, completând: „în contextul pandemiei, totul este extrem de flexibil. Ţine de capacitatea noastră e a negocia şi de a pune pe masa decidenţilor europeni ce vrem să facem cu banii europeni disponibili.“