Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

A.P. Moller-Maersk (Maersk) a lansat un nou serviciu de transport maritim, denumit SH3, între China și Bangladesh pentru a răspunde cererii comerciale în creștere, în special în industria de retail. Serviciul SH3, care a început pe 7 iulie 2024, completează serviciile existente SH1, SH2 și IA7, adăugând capacitate suplimentară rețelei maritime dintre cele două țări.

Traseul SH3 pornește din portul Shanghai, cu escale la Xiamen, Kaohsiung, Nansha și Tanjung Pelepas, înainte de a ajunge în Chittagong, Bangladesh. La întoarcere, SH3 va face escală la Tanjung Palapas, conectându-se cu rutele lung-curier către Europa. Adjustările efectuate la serviciile SH1 și SH2 optimizează și mai mult oferta de transport, oferind multiple opțiuni de încărcare din porturile Shanghai, Nansha și Ningbo pe parcursul săptămânii și transport direct către Bangladesh.

Acest nou serviciu este destinat să ofere clienților nu doar capacitate suplimentară, ci și flexibilitate și eficiență în lanțurile lor de aprovizionare. Exporturile de textile rămân un element cheie în comerțul dintre China și Bangladesh, cu industria RMG din Bangladesh deservind peste 100 de mărci internaționale de îmbrăcăminte și exportând produse în peste 150 de țări.

„În această industrie în care timpul este esențial, comercianții cu amănuntul solicită livrări în timp util de-a lungul întregului lanț de aprovizionare pentru a răspunde așteptărilor clienților lor care se schimbă rapid. Noua rețea accelerează lanțul de aprovizionare și aduce beneficii exportatorilor chinezi de materii prime textile și producătorilor de îmbrăcăminte din Bangladesh.”,

a declarat Wen Bing Lim, Șef regional al pieței intra-asiatice la Maersk.

„Cererea de textile și articole de îmbrăcăminte din Bangladesh pe piețele occidentale este în continuă creștere. Clienții noștri au solicitat mai multă capacitate pentru materiile prime care intră în Bangladesh și pentru articolele de îmbrăcăminte gata confecționate care sunt exportate. Rețeaua reproiectată le permite producătorilor de textile din Bangladesh să câștige flexibilitate și rapiditate pentru importurile de materii prime, precum și pentru exporturile de produse finite, sprijinind astfel industria confecțiilor la comandă (RMG) din Bangladesh, care se dezvoltă rapid.”,

a completat Nikhil D’Lima, Șeful Maersk în Bangladesh.

Obligațiile de aplicare a noilor reglementări legislative, operaționalizarea noilor sisteme informatice vamale pentru export (AES-RO), tranzit (NCTS5) și vamă SNI (Sistemul National de Import) schimbă radical modul de lucru din România, așa cum a explicat Cosmin Dinca, Manager (Global Trade Advisory) în cadrul Ernst & Young SRL, la Expoziția și Conferința Black and Caspian Sea Ports & Logistics 2024, desfășurată la începutul lui iulie la Constanța.

Concret, în 2024 există noi sisteme vamale, mai eficiente, mai rapide și mai simple, care fac ca modul de declarare a mărfurilor în vamă să fie total diferit față de ceea ce a fost înainte: nu se mai folosesc document pe hârtie (toate documentele necesare pentru vămuire pentru export și tranzit sunt încărcate electronic), există opțiune de conectare de la sistem la sistem (interfață EDI) pentru export și tranzit, se utilizează semnătura electronică în relația cu autoritatea vamală pentru export și tranzit, există interconectare cu mai multe subsisteme informatice vamale pentru a asigura trasabilitatea (de exemplu, cu EMCS – Sistemul de accize), iar anumite etape de vămuire sunt automatizate.

În prezent există trei noi sisteme IT vamale. AES-RO (noul sistem IT pentru export), online din martie 2024, presupune schimb securizat de informații între ERP-ul exportatorului și vamă (prin interfața EDI) și este legat de subsistemele NCTS5 pentru tranzit și EMCS-RO pentru exporturile de produse accizabile, care au nevoie de monitorizare. Iar operatorilor cu statut de AEO AES-RO le permite, pentru mai multă eficiență în supply chain, să depună declarația de export la biroul vamal responsabil din locul în care sunt stabiliți, în timp ce mărfurile sunt prezentate fizic la vamă la un alt birou vamal (de exemplu, în Portul Constanța).

Al doilea sistem, NCTS5, este online din mai 2024 și permite o procedură de acces mai rapidă la sistemul de tranzit (fără autorizații separate). Declarația de tranzit poate înlocui acum ENS și EXS, iar vămuirea tranzitului se face automat dacă nu este identificat niciun risc.

Iar SNI (National Import Romanian System) ar urma să fie operațional din iulie 2024 și presupune și el comunicare exclusiv online între importator și biroul vamal, acordarea automată a vămuirii la import în anumite cazuri (culoarul cu lumină verde) și simplificări vamale ca EIDR, depozitare temporară sau utilizarea altor regimuri speciale.

Modificările apărute în ultimul timp în ceea ce privește sistemele vamale au avut ca scop reducerea timpului de procesare a documentelor în vamă și un control mai bun al autorității vamale asupra mărfurilor care tranzitează vama română, dar și al declarațiilor și concordanței datelor, deci creșterea eficienței serviciilor vamale, așa cum a subliniat reprezentantul Ernst & Young.