Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) clarifică informațiile din mass-media conform cărora valoarea exporturilor din industria auto din România ar fi mai inferioară decât importurile, sugerând o presupusă sub performanță a sectorului. Asociația susține că această interpretare nu reflectă realitatea economică și comercială a industriei auto din țară.

Cifrele din presă privind exporturile de 43 de miliarde de euro și importurile de 45 de miliarde de euro sunt supraevaluate în cifre absolute. Aceste valori nu reflectă structura reală a fluxurilor comerciale specifice industriei auto, incluzând segmente care nu sunt direct relevante pentru evaluarea performanței sectorului. APIA consideră că este esențial ca aceste cifre să fie analizate și documentate în mod corespunzător pentru a evita dezinformarea publicului și a factorilor de decizie.

În realitate, România a exportat autoturisme noi anul trecut în valoare de aproximativ 12 miliarde de euro, în timp ce importurile de autoturisme noi au fost la 3,5 miliarde de euro. Aceste cifre arată un randament pozitiv al exporturilor față de importuri, ceea ce subliniază competitivitatea industriei auto românești pe piața internațională. Chiar și luând în considerare importurile de autoturisme rulate, care se ridică la 3,4 miliarde de euro, balanța comercială rămâne în favoarea exporturilor de autoturisme noi.

Cu toate acestea, APIA dorește să atragă atenția asupra unui fenomen îngrijorător precum importul de autoturisme rulate, care provoacă pierderi economice semnificative pentru statul român, deoarece o mare parte dintre acestea sunt importate la negru, fără a fi fiscalizate sau fiscalizate necorespunzător. De asemenea, APIA menționează că aceste importuri au un impact negativ asupra mediului, având un grad de poluare ridicat.

Conform datelor oficiale, 64% din autoturismele rulate importate în 2024 au o vechime mai mare de 10 ani, fiind echipate cu tehnologii depășite care contribuie la creșterea emisiilor poluante și la scăderea siguranței în trafic.

Prezența masivă a acestor autoturisme uzate pe piață necesită măsuri concrete pentru limitarea efectelor negative ale acestui fenomen. APIA consideră că este necesar să se introducă un impozit anual general pe autoturism, în funcție de norma de poluare și de anul de fabricație. O astfel de măsură ar contribui la protejarea sănătății publice, la îmbunătățirea siguranței rutiere și la reducerea impactului asupra bugetului de stat, încurajând în același timp achiziția de autoturisme noi, mai sigure și mai puțin poluante.

Industria auto din România este una dintre cele mai dinamice și performante din regiune, iar datele economice reflectă clar acest lucru. APIA respinge ferm ideea că acest sector este neperformant și subliniază necesitatea unui dialog constructiv privind politicile fiscale și de mediu pentru a sprijini dezvoltarea sustenabilă a pieței auto din țară.

Conform datelor Biroului Federal de Statistică (Destatis), în prima jumătate a lui 2024, schimburile comerciale dintre România și Germania au crescut cu 3,9% față de aceeași perioadă din 2023, atingând 21,7 miliarde de euro.

Importurile și exporturile dintre România și Germania au totalizat 21,7 miliarde de euro, reprezentând o creștere de 3,9% față de aceeași perioadă a anului anterior (primele șase luni 2023: 20,5 miliarde de euro).

Exporturile Germaniei către România au însumat 11,8 miliarde de euro, în creștere cu 6%, iar importurile din România au fost de 9,93 miliarde de euro, cu 1,4% mai mult față de 2023. România ocupă acum locul 16 în topul partenerilor comerciali ai Germaniei, urcând de pe locul 17 de la finalul lui 2023 și de pe locul 21 din 2022.

„Ne bucură evident faptul că relațiile comerciale bilaterale s-au intensificat, în ciuda situației economice dificile din Europa și în special din Germania. Cu toate acestea, scăderea exporturilor românești către Germania reflectă evoluția economică mai slabă din Germania, în special situația foarte tensionată din sectorul auto, dar nu numai. Atât în Germania, cât și în România trebuie să ne concentrăm pe creșterea competitivității amplasamentelor investiționale. Poveri suplimentare, cum ar fi măsurile fiscale de tip creșteri de taxe, sau îndatoriri birocratice suplimentare nu ajută deloc companiile. Investițiile în infrastructură (transport, rețeaua energetică) și în sistemul educațional, reducerea birocrației, creșterea investițiilor de stat în sectoare cheie sunt mai necesare ca niciodată.”,

a declarat Sebastian Metz, director general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane.