Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Schimburile comerciale dintre România și Germania au scăzut cu 6,1% în primele trei luni ale lui 2025 față de aceeași perioadă din 2024, totalizând 10,36 miliarde de euro.

Potrivit datelor Biroului Federal de Statistică, Destatis, anunțate de reprezentanța oficială a economiei germane, AHK România, exporturile Germaniei către România s-au redus cu 1,2% (5,68 miliarde de euro), în timp ce importurile din România s-au diminuat semnificativ, cu 11,4% (4,68 miliarde de euro).

România a ocupat locul 19 în topul partenerilor de export ai Germaniei, iar piața pentru importuri a coborât de pe locul 16 pe locul 18.

„Declinul importurilor germane din România (deci al exporturilor românești) se datorează în primul rând dinamicii economice slabe din Germania și situației economice tensionate din întreaga Europă. Tocmai în acest context provocator devine din nou evident faptul că România, ca locație de afaceri, trebuie să se concentreze și mai mult pe îmbunătățirea competitivității sale. Un cadru fiscal stabil și favorabil mediului de afaceri este un factor esențial în acest sens. În acest context, măsurile de politică fiscală aflate în prezent în discuție capătă o importanță deosebită. Rămâne de sperat că interesele sectorului privat vor fi luate în considerare. Pe termen mediu, este esențial să se iasă din dezechilibrul fiscal actual, în special printr-o creștere economică sustenabilă. Pe termen scurt însă – din perspectiva comunității noastre de business – sunt necesare cu prioritate măsuri de consolidare bugetară din perspectiva cheltuielilor, precum și o reducere semnificativă a birocrației, pentru a întări credibilitatea statului și a crea baza pentru o dezvoltare bugetară sustenabilă.”, a afirmat Sebastian Metz, director general al AHK România.

Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) clarifică informațiile din mass-media conform cărora valoarea exporturilor din industria auto din România ar fi mai inferioară decât importurile, sugerând o presupusă sub performanță a sectorului. Asociația susține că această interpretare nu reflectă realitatea economică și comercială a industriei auto din țară.

Cifrele din presă privind exporturile de 43 de miliarde de euro și importurile de 45 de miliarde de euro sunt supraevaluate în cifre absolute. Aceste valori nu reflectă structura reală a fluxurilor comerciale specifice industriei auto, incluzând segmente care nu sunt direct relevante pentru evaluarea performanței sectorului. APIA consideră că este esențial ca aceste cifre să fie analizate și documentate în mod corespunzător pentru a evita dezinformarea publicului și a factorilor de decizie.

În realitate, România a exportat autoturisme noi anul trecut în valoare de aproximativ 12 miliarde de euro, în timp ce importurile de autoturisme noi au fost la 3,5 miliarde de euro. Aceste cifre arată un randament pozitiv al exporturilor față de importuri, ceea ce subliniază competitivitatea industriei auto românești pe piața internațională. Chiar și luând în considerare importurile de autoturisme rulate, care se ridică la 3,4 miliarde de euro, balanța comercială rămâne în favoarea exporturilor de autoturisme noi.

Cu toate acestea, APIA dorește să atragă atenția asupra unui fenomen îngrijorător precum importul de autoturisme rulate, care provoacă pierderi economice semnificative pentru statul român, deoarece o mare parte dintre acestea sunt importate la negru, fără a fi fiscalizate sau fiscalizate necorespunzător. De asemenea, APIA menționează că aceste importuri au un impact negativ asupra mediului, având un grad de poluare ridicat.

Conform datelor oficiale, 64% din autoturismele rulate importate în 2024 au o vechime mai mare de 10 ani, fiind echipate cu tehnologii depășite care contribuie la creșterea emisiilor poluante și la scăderea siguranței în trafic.

Prezența masivă a acestor autoturisme uzate pe piață necesită măsuri concrete pentru limitarea efectelor negative ale acestui fenomen. APIA consideră că este necesar să se introducă un impozit anual general pe autoturism, în funcție de norma de poluare și de anul de fabricație. O astfel de măsură ar contribui la protejarea sănătății publice, la îmbunătățirea siguranței rutiere și la reducerea impactului asupra bugetului de stat, încurajând în același timp achiziția de autoturisme noi, mai sigure și mai puțin poluante.

Industria auto din România este una dintre cele mai dinamice și performante din regiune, iar datele economice reflectă clar acest lucru. APIA respinge ferm ideea că acest sector este neperformant și subliniază necesitatea unui dialog constructiv privind politicile fiscale și de mediu pentru a sprijini dezvoltarea sustenabilă a pieței auto din țară.