Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Un studiu publicat de Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții (BEI) sugerează că primul pas pentru îmbunătățirea legăturilor feroviare dintre Polonia și Ucraina și respectiv dintre România și Moldova este implementarea ecartamentul european al liniilor de cale ferată către Lvov și Chișinău.

De la invadarea Ucrainei de către Rusia, legăturile de transport terestru ale acestei țări cu UE au devenit esențiale pentru importurile și exporturile ucrainene, „liniile de solidaritate“ UE-Ucraina fiind create pentru a consolida legăturile transfrontaliere. Studiul publicat de CE face parte din planul de acțiune Solidarity Lanes, care a a analizat barierele rămase, inclusiv diferența dintre ecartamentul feroviar utilizat în cea mai mare parte a Uniunii față de cel utilizat în Europa de Est. Mecanismul Conectarea Europei II a selectat recent nouă proiecte pentru finanțare care vor viza îmbunătățirea punctelor de trecere. De asemenea, Comisia a propus extinderea rețelei transeuropene de transport în Ucraina și Moldova.

Comisarul pentru transport, Adina Vălean, a declarat: „Prin construirea primului ecartament feroviar al UE în Ucraina și Moldova, legând căile ferate ale acestora cu Polonia și România, îi vom apropia de piața unică. Prin acest studiu, pregătim scena pentru soluții pe termen lung, sprijinirea Ucrainei în comerțul și reconstrucția ei postbelică.

Asigurarea interoperabilității din Polonia prin Ucraina, Moldova și România va însemna, de asemenea, o experiență de călătorie mai fluidă și mai eficientă pentru cetățeni.“

Luând în considerare costurile probabile, cererea preconizată și considerațiile privind capacitatea liniei, studiul sugerează ca prim pas stabilirea unei conexiuni europene cu ecartamentul de la Cracovia/Katowice (Polonia) la Lviv (Ucraina), precum și de la Iași (România) la Chișinău (Moldova). Sunt sugerate și alte extensii. Studiul evaluează, de asemenea, modul în care noile linii cu ecartament standard din Ucraina și Moldova ar funcționa cu rețeaua din celelalte regiuni ale acestor țări, unde se va folosi în continuare ecartamentul larg.

Studiul a fost realizat de Jaspers, serviciul de consiliere tehnică al BEI, în strânsă cooperare cu toate țările implicate.

Potrivit unei știri Reuters, care citează Ambasada Ucrainei în Liban, Nava Razoni, prima navă care a plecat din Ucraina în urma acordului mediat de ONU, caută un alt port pentru a-și descărca încărcătura de cereale, deoarece cumpărătorul libanez inițial a refuzat livrarea, invocând o întârziere de peste cinci luni.

“Potrivit informațiilor furnizate de expeditorul cerealelor ucrainene de la bordul navei Razoni, cumpărătorul din Liban a refuzat să accepte încărcătura din cauza întârzierilor în ceea ce privește termenii de livrare”, a precizat ambasada într-o postare pe Facebook. “Așadar, expeditorul caută acum un alt destinatar pentru a-și descărca încărcătura fie în Liban/Tripoli, fie în orice altă țară/port”.

Nava Razoni a plecat din Odesa săptămâna trecută cu 26.527 de tone de porumb. Nava trebuia să ajungă în Liban duminică, dar și-a schimbat destinația în portul turcesc Mersin, iar în prezent este ancorată în largul coastei sudice a Turciei, potrivit datelor de urmărire a navelor Refinitiv.

Organizația Națiunilor Unite și Turcia au intermediat acordul luna trecută, după ce au fost avertizate că oprirea livrărilor de cereale ucrainene, cauzată de invazia Rusiei în Ucraina, ar putea duce la o penurie alimentară severă și chiar la izbucnirea unor epidemii de foamete în unele părți ale lumii. Până în prezent, aproximativ 243.000 de tone de porumb au fost exportate din Ucraina pe șapte nave, de la prima plecare, la 1 august, potrivit unei centralizări Reuters a datelor de la Ministerul turc al Apărării.

Între timp, presiunea pe exporturile de cereale prin porturile și căile ferate române continuă.