Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Palatul Parlamentului a gazduit luna trecuta masa rotunda cu tema „Dezvoltarea sectorului de IMM-uri din Romania pe baza Strategiei Europa 2020”, organizata la initiativa Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), in colaborare cu Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM) si Fondul Roman de Contragarantare (FRC). Intalnirea i-a pus pe reprezentantii ministeriali, care au incercat sa arate cat de mult se implica in crearea unui cadru legal permisiv IMM-urilor, fata in fata cu meseriasii mici si mijlocii care, prin reprezentanti, au cerut mai putine vorbe si mai multe fapte. Ca atare, antreprenorii au solicitat, pe de o parte, adoptarea de urgenta a unor masuri concrete care sa duca la un cadru legal si fiscal simplificat si pertinent si la subventii mai mari, iar pe de alta, reindustrializarea Romaniei, coroborata cu redeschiderea scolilor de meserii.

 
Consiliul European a adoptat in iunie 2010 Strategia Europa 2020 pentru crestere economica si ocuparea fortei de munca. Noul program are drept scop sprijinirea statelor UE in competitia economica deja inversunata cu Japonia, SUA si statele BRICS, stabilind in acest scop cateva obiective cuauntificabile. Intre acestea, 3% din PIB va trebui alocat investitiilor publice si private in cercetare, rata renuntarii timpurii la scolarizare trebuie sa ajunga sub 10%, iar rata populatiei cu varsta de 30-34 de ani, absolventa a unei forme de educatie tertiara, trebuie sa fie de minimum 40%. De asemenea, numarul persoanelor aflate in risc de saracie si excluziune sociala trebuie redus cu cel putin 20 de milioane, iar emisiile de gaze cu efect de sera, cu 20% fata de nivelul din 1990, in asociere cu o crestere de pana la 20% a ponderii surselor regenerabile in consumul final de energie si de circa 20% a eficientei energetice.
In Romania, un prim demers institutional pentru implementarea angajamentelor asumate in contextul noii strategii il reprezinta infiintarea Consiliului National pentru Competitivitate, organ ce are ca obiectiv elaborarea unei strategii pentru perioada 2010-2020, strategie care sa asigure trecerea de la un model de dezvoltare bazat pe mana de lucru ieftina la un sistem bazat pe institutii de infrastructura de calitate.

40% din profitul sectorului privat este asigurat de IMM
In toate statele UE, IMM-urile se confrunta cu mari dificultati, in special in zona de acces la finantare, in vreme ce, in Romania, inca exista surse neutilizate de crestere economica.
„Detinem un mare potential de crestere a productivitatii si a nivelului tehnologic, insa acesta trebuie sa se bazeze pe o utilizare corespunzatoare a resurselor umane, aspect ce nu caracterizeaza situatia actuala”, a precizat Andreea Paul Vass, consilier al primului ministru si ambasador al IMM in fata CE. Si asta in conditiile in care sectorul IMM este principalul producator de PIB, de locuri de munca si de venituri la bugetul statului si principalul producator de profit din Romania. „Circa 40% din masa de profit din sectorul privat autohton este furnizat numai de micro-intreprinderi, in vreme ce firmele mari acopera doar 26% din marja de profit”, a precizat Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR.
In Romania, principalele obiective pe care s-au construit masurile recente de interventie guvernamentala care s-au adresat IMM-urilor au urmarit simplificarea si imbunatatirea cadrului de reglementare, imbunatatirea accesului la finantare, incurajarea spiritului inovator si cresterea competitivitatii, alaturi de cultivarea spiritului antreprenorial. Astfel, guvernul a pastrat cota unica de impozitare de 16%, numarul taxelor si tarifelor parafiscale a scazut cu 237, impozitul minim a fost eliminat de la 1 octombrie 2010, iar declaratia unica (112) a fost implementata incepand cu acest an, cu frecventa de depunere trimestriala. In plus, arieratele statului catre agentii economici privati, intre 2008 si prezent, s-au injumatatit, iar pentru cei aflati in dificultate au fost esalonate la plata obligatiile fiscale pe o perioada de maximum cinci ani sau s-a recurs la stingerea datoriilor dintre stat si contribuabil in situatia in care datoriile erau reciproce. In plus, s-a introdus colectarea TVA la intocmirea si acceptarea situatiilor lunare pentru serviciile care determina decontari sau plati succesive, respectiv eliminarea obligatiei de a colecta TVA la expirarea unei perioade de un an de la data inceperii lucrarilor sau de la ultima decontare.

Femeile si tinerii, incurajati sa devina antreprenori
Insa una din cele mai importante masuri ramane programul multianual Mihail Kogalniceanu, care se deruleaza on-line si doreste incurajarea si stimularea infiintarii si dezvoltarii IMM-urilor in perioada 2011-2013. Acesta consta in acordarea unei linii de credit, in valoare maxima de 125.000 lei/IMM/an, cu dobanda partial subventionata si, dupa caz, garantarea creditului de catre stat la obtinerea de finantari suplimentare. „In acest an, fondul de garantare pus la dispozitia IMM-urilor de catre guvern este de 400 de milioane de lei, bugetul maxim total al subventiei, pentru 2011-2013, ridicandu-se la 165 de milioane de lei”, a precizat Andreea Paul Vass.
In plus, tinerii debutanti in afaceri, pana la 35 de ani, care nu detin o firma, pot primi fonduri nerambursabile de maximum 10.000 de euro, precum si garantii de maximum 80% din valoarea unui credit. De asemenea, noul angajator este scutit si de la plata contributiilor de asigurari sociale pentru maximum patru angajati, dar este obligat sa creeze cel putin doua locuri noi de munca. Pentru acest proiect au fost depuse peste 1.250 de dosare, din care 807 au fost avizate, atingandu-se deja plafonul maxim aprobat pentru acest an.
In scopul sprijinirii intreprinderilor cu o vechime mai mica de doi ani, se poate acorda o alocatie financiara nerambursabila de maximum 70% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului de investitii, dar nu mai mult de 100.000 de lei/beneficiar. In acest caz, „bugetul alocat in 2011, de 10 milioane de lei, este cu 30% mai mare fata de cel din 2010, iar din cele 416 firme aplicante au beneficiat de program deja 100”, a punctat Vass, completand: „daca in 2006, intre intreprinderile active nou create, doar 26% aveau fondatori sau manageri de gen feminin, in prezent acest lucru se schimba semnificativ in bine, 40% din firme apartinand femeilor, acestea fiind sprijinite si printr-un program guvernamental in cadrul caruia in 2011 au fost instruite 514 femei manager“.

„IMM-urile ne scot din criza”
Insa sectorul IMM nu se poate dezvolta fara investitii si fara locuri de munca, mai ales ca acest tip de intreprinderi au fost primele afectate de criza. „Chiar daca s-au resimtit profund in perioada 2008-2010, tot IMM-urile ne scot din criza, iar cresterea exporturilor de anul acesta ne arata ca suntem pe drumul cel bun”, a punctat Dan Lazar, secretar de stat in Ministerul Finantelor. Iar investitiile reprezinta principalul motor de dezvoltare a IMM-urilor si a intregii economii. Daca in anul de varf 2008 alocarea pentru investitii publice a fost de 6,3% din PIB, anul acesta investitiilor le-a revenit 6,6% din PIB, adica s-a ajuns la 36,06 miliarde de lei. „In primele opt luni ale lui 2011, cheltuielile pentru investitiile publice (cheltuieli de capital si cheltuieli aferente programelor de dezvoltare finantate din surse externe si interne) au fost de 19,95 miliarde de lei, cu 3,05 miliarde mai mult fata de aceeasi perioada din 2010”, a mai spus Dan Lazar, subliniind: „anul trecut, ponderea investitiilor private in PIB a fost de 22,7%, procent care a situat Romania pe locul al doilea in UE-27, singura tara care ne devanseaza fiind Bulgaria, cu 23,5%, in vreme ce Cehia, cu 21,8%, Slovacia, cu 20,3%, Polonia (19,5%) si Ungaria (19,3%) au ramas in urma Romaniei.”
In cadrul programului de stimulare a investitiilor private ce privesc proiectele mari de investitii, la inceputul lui septembrie 2011 au beneficiat de ajutoare de stat in valoare de 312,2 milioane de euro circa 20 de proiecte de investitii, in valoare de 1.173,5 milioane de euro, care au creat 6.301 noi locuri de munca. De asemenea, s-au acordat si ajutoare de stat pentru investitiile de peste 100 de milioane de euro care angajeaza peste 500 de salariati, program de care a beneficiat si producatorul de anvelope Pirelli Romania, de la Slatina, cu o valoare a investitiei de 159 de milioane de euro, din care 28,1 milioane de euro ajutor de la stat.
De asemenea, proiectele mari de investitii, de minimum cinci milioane de euro, care angajeaza minimum 50 de salariati, au fost sustinute prin acordarea de ajutoare de stat. Intre beneficiari s-au situat Renault Technologie, Delphi Diesel Systems, Automobile Dacia Pitesti, International Automotive Components, Rombat Bistrita, Honeywell sau Metale International.
In completarea masurilor de relansare a activitatii economice, este conceput si programul de promovare a exporturilor, alaturi de masurile pentru combaterea evaziunii fiscale, dezvoltarea infrastructurii rutiere, sprijinirea agriculturii, programul Prima Casa sau Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii.

Mediul de afaceri cere fapte, nu vorbe
Si, chiar daca Andreea Paul Vass a specificat ca intre prioritatile pe termen scurt ramane diminuarea perioadei de infiintare a unei firme la trei zile, alaturi de promovarea industriilor creative (software, IT, arhitectura, design, publicitate, design de incaltaminte etc.) si de cresterea competitivitatii economiei romanesti, de partea cealalta a baricadei, Maria Grapini, reprezentanta mediului de afaceri si presedinta Asociatiei Femeilor Antreprenor din Romania, a declarat ca nu se astepta sa asculte doar o insiruire de masuri, ci sa afle ce primesc IMM-urile, in 2012, din aceste seturi de masuri.
„Cred ca in management, in momentul in care exista un set de masuri care nu dau rezultate, trebuie schimbat. Mai ales in situatia in care in mai 2012 expira termenele de suspendare a unor companii ce se vor alatura celor deja intrate in lichidare, insolventa sau faliment”, a punctat Grapini, care considera ca in Romania exista un mare deficit de competenta si o criza morala fara precedent.
Astfel, mediul de afaceri propune realizarea unei strategii pe termen lung, care sa fie votata in Parlament si sa fie pusa in aplicare indiferent de schimbarile guvernamentale. De asemenea, „trebuie o decizie politica prin care guvernantii sa-si asume o strategie pentru re-industrializarea Romaniei, mai ales una specifica IMM-urilor, nu politici globale. In plus, este necesara o alta politica de rezolvare a evaziunii fiscale, ca si realizarea unui echilibru intre cuantumul taxelor si impozitelor si deductibilitati. Apoi, cheltuielile pentru investitii de la buget trebuie revizuite, in anii urmatori, insa nu din punct de vedere al cantitatii fizice, ci al costului pe unitatea de investitie”, a precizat Grapini, care considera ca trebuie investit in mare masura si in educatie, in principal in redeschiderea scolilor de meserii.

Editia de anul acesta a Indagra a reunit aproximativ 380 de firme care si-au expus produsele si utilajele din domeniile agriculturii, horticulturii, viticulturii si zootehniei pe o suprafata de peste 30.000 m2. Desi fermierii au fost mai „curajosi“ in 2011 in privinta achizitiilor, ca si bancile, la finantare, in mare parte datorita recoltelor foarte bune, totusi, producatorii si importatorii de utilaje agricole sunt de parere ca se poate mult mai mult, avand in vedere deficitul ridicat de utilaje de pe piata romaneasca. Multi isi pun sperantele in programul Rabla pentru utilaje agricole din 2012, dat fiind faptul ca in 2011 acesta a dezamagit prin perioada scurta de desfasurare, dar si prin faptul ca fermierii au putut folosi un singur tichet valoric, si nu trei, asa cum promitea ministrul Borbely.

Potrivit organizatorilor, targul a fost vizitat anul acesta de peste 48.000 de persoane, mai multe decat anul trecut, cand la Indagra au ajuns aproape 43.000.
MAT Craiova a expus o gama completa, de la tractor la pluguri, discuri, prasitori, masini de fertilizat, remorci pentru transport s.a. Produsul cel mai interesant a fost insa tractorul de 78 CP realizat la Craiova prin parteneriat extern, cu componente provenite din import – motor Deutz, din Germania, si transmisie Carraro, din Italia. „Restul componentelor sunt realizate la Craiova. Este cel mai nou utilaj al nostru, iar pentru un produs recent intrat pe piata s-a vandut destul de bine. Oamenii au inceput sa prinda incredere in MAT ca producator, dar si in service si in disponibilitatea pieselor, care au caracter permanent“, a declarat Ovidiu Coman, directorul comercial al firmei.
MAT 8100 PLUS este disponibil in versiunea standard cu cabina ergonomica si panoramica ventilata. Intervalul de service este de 500 de ore de functionare, iar tractorul se incadreaza in normele de poluare Tier 3. „De la anul, vom fi obligati sa venim pe piata cu Tier 4. Daca modelul actual costa 25.000 de euro, cel de anul viitor va costa 28.000-29.000 de euro“, a spus Ovidiu Coman, care a mai declarat ca anul acesta a mers „ceva mai bine decat in 2010“, situatie care se datoreaza si productiei superioare, care a dat fermierilor increderea necesara sa investeasca in utilaje noi si, de asemenea, si faptului ca bancile incep sa se orienteze din nou catre finantarea segmentului agricol. „In privinta finantarii exista destule variante pentru fiecare fermier in parte. Avem finantare directa, dar sunt si firme de leasing, banci, fonduri europene, firme de consultanta pentru proiecte, deci de la caz la caz exista cate o solutie pentru fiecare”, a mai declarat Ovidiu Coman, adaugand ca MAT Craiova a acordat si discounturi de 5-10% celor care au achizitionat utilaje in cadrul Indagra.
Interesante pentru public au fost si tractoarele LS Mtron, aduse in Romania de MYO-O si dezvoltate de grupul coreean LG special pentru piata europeana si cea americana. Acestea sunt echipate cu transmisie germana si motoare Iveco de 72, 80 si 90 CP, iar modelul U60 este echipat cu motor Mitsubishi de 57 CP, toate fiind in concordanta cu normele Tier 3. Acestea au in dotarea standard aer conditionat. Pentru cele trei tractoare de putere mai mica garantia este de 18 luni, in timp ce modelul LS Plus 90, de 90 CP, este comercializat cu o garantie de 24 de luni. Intervalul de service este de 500 de ore de functionare, iar pentru problemele aparute MYO-O are trei echipe mobile care pot ajunge in scurt timp acolo unde este nevoie. „Incepand cu acest an, firma se extinde si in zona centrala si in cea de vest si, in functie de vanzari, vor fi si acolo niste echipe mobile de service. Dar punct de vanzari avem doar in Bucuresti si acoperim toata tara prin reprezentanti zonali“, a declarat Alpar Benedek, director regional de vanzari MYO-O. Cu doua zile inainte de inchiderea targului, reprezentantii MYO-O vandusera deja un model de 90 CP, la pretul de 26.500 de euro+TVA, pe cel de 80 CP, iar cel de 72 CP era rezervat, Alpar Benedek declarand ca exista o cerere buna si pentru tractoarele de capacitate mai mica. „Anul acesta, comparativ cu 2010, a fost ceva mai bine. Ne asteptam ca dupa expozitie sa mearga mai bine vanzarile. Clientii prefera sa vada pe viu utilajele, dar se mai documenteaza si pe internet sau de pe piata. De obicei intalnim situatii in care dam un tractor intr-o anumita zona si dupa ceva timp mai apar si altii interesati. Noi, in general, ne adresam fermierilor care au in jur de 150 ha. Cei cu suprafete mai mari vor tractoare mai puternice“, a declarat reprezentantul MYO-O, care a adaugat ca cel mai mare succes l-au avut anul acesta tractoarele de 90 CP si ca cel mai important aspect pentru fermieri ramane pretul, iar criza l-a determinat pe importator sa vina in intampinarea acestora. „Am incercat sa le explicam avantajele unui tractor in ceea ce priveste consumul, cheltuielile de exploatare, sa venim in ajutorul lor cu niste masuri de finantare si sa le adaptam in functie de veniturile fiecarui fermier in parte, adica, in loc sa adoptam rate lunare, am preferat 2-4 rate/an, in functie de frecventa veniturilor lor, de subventia pe suprafata s.a.“, a mai spus Alpar Benedek.

Vanzari cu 30% mai mari decat in 2010
Potrivit lui Francis Desbonnets, directorul AgriAlianta, importator in Romania al tractoarelor Kubota, cererea de utilaje agricole in toata lumea este mult peste nivelul de acum 12-18 luni, situatie care determina si cresterea termenelor de livrare pentru masini specializate, care nu se gasesc pe stoc. Astfel, pentru un utilaj agricol, fermierul poate astepta de la 1-2 pana la 5-6 luni. „Noi venim la Indagra in fiecare an. Deocamdata suntem prezenti aici cu un stand mai mic, unde expunem in special o gama de tractoare Kubota. Avem si alte game de utilaje mari de la alte firme, dar nu este usor sa ajungem aici cu ele din cauza infrastructurii“, a declarat Francis Desbonnets. Tractoarele expuse au capacitati de la 12 pana la 130 CP. „In general, paleta noastra de clienti este foarte larga: incepe de la cei care au suprafete de 2-3 ha, pana la clienti cu suprafete de 60.000 ha. Nu toate modelele sunt disponibile in Romania, dar sunt in Germania si pot fi aduse aici foarte repede.“
Tractoarele Kubota vin in Romania cu o garantie de trei ani din partea producatorului, fara a plati in plus o asigurare speciala. Potrivit lui Francis Desbonnets, pe piata se simte inca o lipsa a ajutorului din partea societatilor de finantare si a bancilor. „Acum acestea revin in agricultura, unde castigul nu poate sa fie extrem de mare, ca in alte domenii, dar este mult mai sigur. In alte domenii au fost castiguri mari, dar acum sunt la zero, in schimb, in agricultura, castigurile sunt constante, dar mai mici si mai sigure“, a mai spus reprezentantul AgriAlianta, ale carei vanzari in Romania sunt cu aproximativ 30% mai mari comparativ cu 2010, in ciuda preturilor mai ridicate (un tractor de 90 CP se vinde cu circa 35.000 de euro), care sunt insa justificate de importator prin calitatea ridicata, dotarile speciale si termenul de garantie extins. Ca urmare a vanzarilor in crestere, importatorul se gandeste si la extindere anul viitor, pentru o acoperire completa a tarii. Acum firma este prezenta in Constanta, Afumati, Roman, Slobozia si Rosiorii de Vede, unde exista si service.

Si vanzarile de tractoare second-hand merg bine
ACECOP Trade Consult, reprezentantul firmei Pols Groep din Olanda pentru tractoarele sud-coreene Kioti-Daedong in Romania si Moldova are 25 de dealeri in tara noastra. Tractoarele comercializate sunt echipate cu transmisie mecanica sau hidrostatica automatica DANA din SUA, motoarele au 22-90 CP, iar printre accesorii se numara incarcatorul frontal, cupa de cereale sau cu excavator spate pentru santuri.
Pentru cei cu suprafete de pana in 10 ha, Keiron Logistics dispune si de optiunea utilajelor reconditionate cu puteri mai mici, de pana la 30 CP. Acestea se adreseaza in special persoanelor fizice si sunt marci japoneze – Kubota, Yanmar, Iseki, Hinomoto s.a. – care vin direct reconditionate din Japonia. Potrivit lui Viorel Budaca, reprezentant Keiron Logistics, vanzarile firmei de tractoare second-hand se vor dubla in acest an fata de 2010.
„Participam la Indagra cu dealerul nostru principal, Keiron Logistics, la care avem in permanenta un stoc de circa 20 de tractoare si echipamente adecvate“, a declarat Aurelian Copacea, administrator si manager coordonator ACECOP Trade Consult. Firma a vandut anul acesta 28 de tractoare, cu aproape 50% mai mult decat in 2010, iar reprezentantul sau afirma ca situatia este aceeasi si in cazul echipamentelor. Tractoarele au garantie de doi ani, iar piese de schimb exista la Craiova si in Olanda, unde se primesc marfurile destinate Europei, Africii si Orientului Mijlociu si unde exista un stoc de peste opt milioane de euro. Toate tractoarele sunt 4×4, pot fi achizitionate cu sau fara cabina si raspund cerintelor Tier 3 si Tier 4, la targ modelele Kioti aduse de dealer, de 50 si 90 CP, fiind deja conforme Tier 4. „In privinta preturilor ne situam cam pe la mijloc, adica nici scumpi, dar nici ieftini. Suntem intre marile companii producatoare de renume mondial si cele mai ieftine, din China si Belarus“, a spus Aurelian Copacea, care a mai declarat ca firma doreste sa deschida filiale si in Transilvania, unde nu dispune de dealeri prea puternici. „Anul acesta am lucrat foarte bine cu zona Munteniei, Dobrogea, si Moldova pana la Suceava. Incercam sa intram si in Transilvania. Anul trecut am vandut in Transilvania cu succes, dar in 2011 nu am reusit.“
Unul din cele mai mari standuri a fost cel al General Leasing, pe cei aproximativ 600 m2 fiind expuse tractoare McCormick cu motorizari de la 80 pana la 213 CP, combine Laverda de la 200 la 360 CP si utilaje Kvenerland. Potrivit reprezentantilor distribuitorului, diferenta in ceea ce priveste pretul combinelor cu standardul Tier 3 si cele cu Tier 4 va fi de cel putin 7-8%, destul de consistenta, avand in vedere faptul ca pretul modelului expus, Laverda M410 ADV, incepe de la 180.000 de euro fara TVA. Distribuitorul este prezent in tara prin sapte puncte de lucru, sediul central fiind in Bucuresti, iar service-ul national in Slobozia, unde este si centrul de piese de schimb. General Leasing ofera si o finantare proprie pe trei ani. Pentru 2012, reprezentantii firmei se asteapta la o crestere de 20%.

Bielorusii isi fac loc pe piata romaneasca
O prezenta insemnata a fost si cea a producatorului Belarus Tractor, care a participat pentru prima oara pe cont propriu la un targ in Romania. Pe cei aproximativ 500 m2, firma a expus 15 tractoare cu capacitati de la 36 la 303 CP, cu motoare Deutz-Fahr de la Tier 1 la Tier 4. In Romania, producatorul este prezent in 20 de locatii prin 12 dealeri care se ocupa de vanzare si service. „Fata de anul trecut, vanzarile noastre sunt, pana acum, cu aproximativ 30% mai mari. Cresterea se datoreaza faptului ca am devenit mai cunoscuti pe piata si este adevarat ca un client multumit iti mai aduce alti 2-3. Am largit reteaua de dealeri si am modificat un pic si politica de marketing anul acesta“, a declarat Svetlana Cazanjiu, manager de vanzari Belarus Tractor, care crede ca pe piata din Romania cea mai vizata caracteristica la cumpararea unui utilaj agricol ramane pretul. „Este foarte mare nevoie de tractoare, deoarece sunt multe utilaje vechi. Noi nu suntem prezenti aici decat din 2006, pe cand in Ungaria, de exemplu, suntem de 50 de ani. Deci nu putem compara cele doua piete in ceea ce ne priveste, insa puterea de absorbtie a Romaniei este foarte mare, pentru ca este nevoie, din cate stiu eu, de aproximativ 180.000 de tractoare pe piata.“
Potrivit managerului firmei, obiectivele pentru anul viitor sunt nu numai cresterea vanzarilor, ci si imbunatatirea activitatii de service, garantie si post-garantie si dezvoltarea retelei de piese de schimb. „Ne vom face simtita prezenta si fata de ceilalti producatori, dar si in interesul clientilor nostri“, a mai spus Svetlana Cazanjiu. Termenul de livrare pentru tractoarele Belarus este de maximum 10 zile, stocul din Romania nefiind foarte mare: 10-12 tractoare.
„Am avut si 20, insa avem peste 100 la uzina, deci putem livra oricand. In stocul din Romania incercam sa tinem gama uzuala de aici, cele de 81, 100, 130 CP, cele mai solicitate. Deci piata din Romania cere tractoare cu motorizari mai mici, asta si pentru ca sunt mai ieftine.“

Speranta sta in programul „Rabla“
Cei mai multi dealeri, ca si fermierii, isi pun sperantele pentru anul viitor in programul Rabla. Anul acesta, din pacate, desi ministrul Mediului si Padurilor a anuntat ca cei interesati de achizitionarea unui tractor nou pot folosi pana la trei tichete valorice, ca in cadrul programului pentru masini, acesta s-a desfasurat din nou pe sistemul clasic, cu un singur voucher. De asemenea, dealerii se plang de perioada foarte scurta in care programul se desfasoara in acest an, intre 12 septembrie si 10 noiembrie. „Ne-am inscris si noi in programul Rabla la tractoare, insa acesta abia a fost demarat si, din pacate, tine numai pana la 10 noiembrie. Dar avem informatii potrivit carora incepand cu anul viitor programul chiar va fi operational cu trei tractoare vechi, cu conditia ca valoarea acestora sa nu depaseasca 40% din pretul utilajului nou achizitionat“, a declarat Alpar Benedek.
Si ACECOP Trade Consult s-a inscris in acest program, prin care poate vinde tractoare de la 22 la 92 CP. „Avem deja pana in 10 dosare sigur, in general este vorba de fermieri care au cerut tractoare mici si medii. Poate de anul viitor, cand speram sa se accepte si trei tichete valorice, sa vindem si modele mai mari de 50 CP, care sunt ceva mai scumpe“, a declarat Aurelian Copacea.
Anul acesta, ajutorul statului a fost de 17.000 de lei, adica aproximativ 4.000 de euro. „In 2012 am vrea sa ne dublam cifra de vanzari, sa cream si alti noi dealeri, dar totul depinde de cum va merge programul Rabla“, a mai spus reprezentantul ACECOP Trade Consult.

Birocratia fondurilor europene ii descurajeaza pe fermierii mici
In privinta achizitiilor prin fondurile europene, dealerii de utilaje agricole declara ca fermierii sunt dezamagiti de birocratia foarte complicata.
De asemenea, fermierii mai mici ajung mai greu la informatiile necesare. „In momentul in care se apuca de cate un proiect si vad cat au de alergat, renunta, pentru ca nu au timp, conditiile sunt foarte severe, exista o limita de varsta, iar cum tineretul nu prea se mai implica in agricultura, e mai greu sa indeplineasca anumite conditii“, a declarat reprezentantul MAT Craiova. De aceeasi parere este si Francis Desbonnets, care spune ca, desi clientii se folosesc de toate mijloacele disponibile pentru achizitionarea de noi utilaje, nu este chiar usor.
„In ultima perioada am finantat fermieri care au proiecte cu bani europeni, dar nu ne-am limitat doar la acestia. Unii fermieri sunt intr-adevar descurajati de procedurile indelungate, dar cei care vor sa faca treaba si se dedica acestui proiect, pe care noi il consideram de mare viitor, au reusit si vor reusi in continuare. Suntem foarte increzatori ca acest domeniu poate schimba si fata tarii“, a declarat Manuel Tinta, reprezentant Emporiki Bank, companie prezenta la Indagra alaturi de Tellus Trading, unul din importatorii marcii John Deere in Romania.