Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Intralogistica a devenit un instrument de fraudare a bancilor si a autoritatilor fiscale. Garda Financiara italiana impreuna cu carabinierii din Bologna au descoperit acest lucru in contextul unei investigatii mai complexe care a implicat mai multe companii intr-o schema de frauda. Organizatia achizitiona firme aflate in dificultate financiara temporara, pe care apoi le folosea pentru a obtine imprumuturi de la banci, depunand planuri de afaceri false sau cereri de plati in avans pe facturi false.

Potrivit anchetatorilor, o companie care desfasura comert si intretinere de stivuitoare, declarata in faliment de Curtea din Bologna in 2014, se afla in centrul „mecanismului rotativ de facturi false, despagubiri necuvenite pentru creditele inexistente si frauda comisa impotriva institutiilor de credit Felsine”.

Ascundand starea de insolventa a companiei, suspectii au incasat credite de la banci pentru sume importante si, in acelasi timp, au mascat iesirile de bani din companie prin facturi false catre terti conformi. In acest fel, au colectat numerar si active si apoi au disparut. Aceasta frauda a provocat pagube sistemului bancar, institutiilor de leasing si autoritatilor fiscale in valoare de sase milioane de euro.

Anchetatorii au fost nevoiti sa efectueze investigatii complexe pentru a reconstrui miscarile de bani, in timp ce suspectii se laudau cu cunostinte foarte influente in cadrul institutiilor. Desi unul dintre suspecti a distrus conturile in mijlocul anchetei, anchetatorii au obtinut dovezi valide pentru a trage la raspundere opt persoane de faliment fraudulos, despagubiri necuvenite si fraude fiscale.

Operatiunea „Spartacus“, asa cum a fost denumita, a investigat o companie de transport din provincia Lodi, Italia, care face distributie la scara larga, are un caracter familial si angajeaza peste 150 de persoane. 
Acuzele impotriva a 17 persoane cercetate, din care cinci arestate, privesc atat frauda fiscala, cat si exploatarea soferilor. 
Totul a inceput cu un control rutier, arata Trasporto Europa, care a scos la suprafata nereguli in relatiile de munca, ceea ce a determinat procurorul public din Lodi sa deschida o ancheta, condusa de Garda Financiara. Procuratura a surprins marturii ale soferilor si au inceput interceptarile telefonice si urmarirea. Convorbirile surprinse si inregistrate arata clar conditiile de lucru impuse soferilor, care le-au acceptat „doar sub amenintarea constanta de concediere si prin semnarea de contracte de munca pe durata determinata, pe cateva luni (uneori chiar 30 de zile), neinnoite celor care nu se supun acestui modus operandi.
De asemenea, soferii au fost obligati sa accepte alte salarii decat cele stabilite prin contract si reducerea salariilor pentru fiecare zi de absenta sau concediu. Soferii lucrau continuu chiar si 18 ore, fara a respecta timpii de odihna, lucru posibil prin faptul ca vehiculele inca mai folosesc tahograful analogic, mai usor de fraudat. In plus, soferii lucrau in conditii precare de igiena si siguranta, fiind cazati in medii degradate si neavand examenele medicale obligatorii. Intretinerea camioanelor se facea prin interventii efectuate in cadrul companiei, dar care aparent erau realizate prin ateliere autorizate conforme, ceea ce a compromis si siguranta rutiera. Anchetatorii au comparat accidentele in care au fost implicate vehiculele companiei cu media nationala, descoperind o valoare mai mare in companie: din 2011 pana in 2018, compania a avut 276 de accidente rutiere, cu 14 cazuri de vatamare corporala si unul care a provocat moartea unui sofer din Como.
Anchetatorii au descoperit si o frauda fiscala, bazata pe infiintarea unui grup de companii care a emis facturi pentru operatiuni inexistente, evaluate la 60 de milioane de euro si douazeci de milioane de euro bani „la negru“. Acest lucru i-a permis companiei sa ofere tarife mai mici decat competitia, reusind astfel sa „acapareze o parte uriasa a pietei de distributie organizata pe scara larga, incat a devenit unul dintre grupurile nationale de referinta pentru transportul de marfuri perisabile“.