frontiera Archives - Traficmedia

Aderarea României la spațiul Schengen, inclusiv cu granițele terestre, va determina schimbări majore în ceea ce privește controlul la frontierele cu statele membre UE. În acest sens, autoritățile române trebuie să elimine orice obstacol care împiedică fluidizarea traficului prin punctele de trecere a frontierei (PTF) și implicit eliminarea controlului specific derulat de CNAIR. În același timp, ISCTR, dar și Autoritatea Vamală nu vor mai fi prezente efectiv în frontierele cu Ungaria și Bulgaria, ci în proximitatea acestora, pentru verificări aleatorii. Desigur, cea mai mare presiune în ceea ce privește controlul vehiculelor comerciale de transport marfă și pasageri va fi pe umerii inspectorilor ISCTR, care vor trebui să fie chiar și mai vigilenți – dacă se poate spune așa – decât au fost până în prezent.

În contextul aderării la Spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Control în Transportul Rutier (ISCTR), împreună cu inspectorul de stat șef Tudor Claudiu Nișulescu, au participat la finele anului trecut la o întâlnire organizată la sediul Ministerului Afacerilor Interne, alături de toate celelalte instituții de forță ale statului român. „Este clar faptul că toți vor fi cu ochii pe România și Bulgaria în ceea ce privește controlul în vămi, pentru că am putea părea neputincioși din prisma traficului extern. Am elaborat însă un plan de acțiune pentru a continua controalele dinamice pe principalele drumuri de tranzit din țară, în special pe acelea care duc spre punctele de trecere a frontierei. Deși s-a dispus eliminarea punctelor fixe de control din frontieră, verificările se vor înteți la interior, în proximitatea intrărilor în țară. Această practică se aplică în toate statele membre Schengen”, a explicat Mihăiță Văcărencu, Directorul Direcției Monitorizare, Control și Reglementări din ISCTR, în cadrul unui interviu acordat revistei Tranzit.

În 2024, au fost verificate – conform aplicației de control electronice a ISCTR – nu mai puțin de 105.382 de autovehicule de transport marfă înmatriculate în România, față de 107.260 în 2023, în timp ce pe segmentul transportului de persoane anul trecut au fost controlate puțin peste 6.500 de vehicule. În cazul operatorilor străini de mărfuri, numărul acestora a crescut, de la 26.168 de vehicule verificate în 2023 la 37.132 în 2024, plus 834 de autobuze și autocare străine.

În topul țărilor ale căror vehicule au fost cel mai des controlate de către inspectorii ISCTR se află Ucraina (cu 5.354 de vehicule de marfă verificate în 2024 față de 3.473 în 2023 plus 299 de autobuze anul trecut), urmată de Bulgaria (8.445/5.919 de vehicule de marfă verificate în 2024/2023 și 28 de autocare în 2024), Ungaria (1.621/1.379 de vehicule de marfă verificate în 2024/2023 și 32 de transport de persoane), Polonia, (4.275/4.336 de vehicule de marfă verificate în 2024/2023 și 12 de transport de persoane), Turcia (10.572/6.001 camioane verificate și 32 de autobuze), Republica Moldova (2.386/1.661 de vehicule de marfă verificate și 415 de transport de persoane în 2024) și Republica Cehă (395/394 de camioane verificate în 2023/2024 și 19 autobuze). Se observă, așadar, o creștere destul de mare a vehiculelor comerciale străine controlate anul trecut față de cel precedent.

Ce se schimbă de la 1 ianuarie 2025?

Controalele în trafic se vor face fără discriminări, prin sondaj și nu tip „blocadă”, așa cum erau până la 31 decembrie 2024 în punctele de frontieră. Desigur, vor exista ca și până acum acțiuni comune ale instituțiilor de control, în cadrul cărora traficul va fi deviat în parcări, pentru a permite verificarea unui număr mai mare de vehicule. Dacă până acum Poliția de Frontieră avea cea mai grea sarcină, întrucât verifica toate documentele fiecărui vehicul la intrarea în țară, iar CNAIR le cântărea pe toate, de acum vigilența va fi sporită pe drumurile din România și în special pentru cărăușii străini, au dat asigurări reprezentanții ISCTR. Foarte important, tot în sarcina ISCTR a revenit și controlul autorizațiilor CEMT și autorizațiilor bilterale de transport, care până la 31 decembrie au fost verificate în frontiere de către CNAIR, a adăugat Mihai Manea, șef Serviciu Reglementări din cadrul ISCTR.

Fără discuții, în condițiile în care sarcinile ISCTR au crescut considerabil și s-au diversificat, personalul este cu atât mai subdimensionat.

CNAIR nu mai face cântăriri la ieșirea din țară

De la 1 ianuarie 2025, CNAIR desfășoară în agențiile de control și încasare din PTF cu Ungaria și Bulgaria doar activitate comercială pe sensul de intrare în țară, respectiv comercializare roviniete și emitere de autorizații speciale de transport (AST) la cerere.

Pentru reorganizarea activității în frontierele cu statele vecine membre Schengen, începând cu 1 ianuarie 2025, la sfârșitul anului trecut s-a dispus demararea procedurilor de conservare a instalațiilor de cântărire de pe sensul de ieșire din țară, păstrarea în stare de funcțiune a instalațiilor de cântărire pe sensul de intrare în țară și utilizarea unei instalații pentru emiterea de AST la cerere și redimensionarea personalului existent, astfel încât să fie asigurată cu personal în ture de lucru doar activitatea comercială pe sensul de intrare în țară (vânzare rovinietă și AST).

Concret, începând cu 1 ianuarie 2025, CNAIR asigură pe sensul de intrare personal în spațiile adiacente fluxurilor de trafic, în actualele amplasamente ale agențiilor de control și încasare dotate cu sisteme de cântărire, în vederea facilitării obținerii imediate a AST-urilor, la solicitarea conducătorilor auto, pentru vehiculele cu depășiri de mase și/sau dimensiuni, în scopul punerii în legalitate a circulației vehiculelor agabaritice din punct de vedere al traseului optim, esențial pentru siguranța rutieră și traversarea sectoarelor de drum în limitele restricționate.

Pe sensul de ieșire, CNAIR nu a mai menținut personal, excepție făcând activitatea de încasare a tarifului de trecere a podului peste Dunăre în sensul Giurgiu-Ruse, unde Compania Națională asigură personal pentru toate cele opt benzi de tranzit pentru toate categoriile de vehicule. În scurt timp urma să fie implementat sistemul online de plată electronică a tarifelor de trecere pentru autoturisme.

Supraveghere electronică și controale DGAF pe RO e-Transport

Aderarea României la Spațiul Schengen a generat pentru administrația fiscală noi provocări, întrucât s-a renunțat la controalele fizice asupra tuturor mijloacelor de transport în punctele de trecere a frontierei de stat și s-a implementat o metodă selectivă de control pe drumurile publice și în spațiile de servicii situate în proximitatea granițelor cu statele membre UE învecinate.

Astfel, în noua formă de control, utilizând sistemele de camere de luat vederi cu recunoaștere a numerelor de înmatriculare ale vehiculelor care intră/ies în/din România, coroborat cu datele declarate anticipat de utilizatori prin Sistemul RO e-Transport, sistemul informatic alertează în mod operativ echipele mobile de control ale DGAF. Acestea din urmă sunt dotate cu autospeciale inscripționate ANAF-Antifraudă, cu mijloace acustice și vizuale necesare pentru identificarea mijloacelor de transport vizate de sistemul informatic, în vederea interceptării dinamice și îndrumării/însoțirii acestora în spațiile de parcare/de servicii în care sunt amenajate zone speciale de control. Autospecialele ANAF-DGAF sunt constituite ca birouri mobile în care inspectorii antifraudă au la dispoziție mijloacele IT necesare pentru a accesa la distanță bazele de date ANAF, precum și alte mijloace tehnice necesare controlului în trafic.

De remarcat faptul că numărul notificărilor înregistrate în Sistemul RO e-Transport în semestrul al doilea al anului trecut a crescut cu 52% față de primul semestru al aceluiași an. „Prin operaționalizarea în totalitate a Sistemului RO e-Transport se urmărește creșterea eficienței controalelor antifraudă în ceea ce privește transporturile rutiere de bunuri, atât cele internaționale cât și cele derulate la nivel național (bunuri cu risc fiscal ridicat), printr-o analiză de risc mult mai precisă. Tuturor operatorilor economici le recomandăm să declare transporturile în RO e-Transport, în situația în care se încadrează în prevederile legislative în domeniu, acest lucru facilitând identificarea segmentului evazionist care, pe lângă practicarea unei concurențe neloiale, generează și importante implicații din perspectiva fraudei fiscale. În paralel, prin declararea în RO e-Transport va fi redusă interacțiunea cu inspectorii antifraudă pe fondul transparenței activității operatorilor economici față de ANAF”, se arată într-un răspuns primit din partea instituției.

În ianuarie 2025, DGAF a efectuat în proximitatea punctelor de acces în/din România acțiuni de control constând în verificarea a 5.275 de vehicule de transport marfă, ceea ce reprezintă 3,61% din traficul monitorizat. Cu ocazia controalelor antifraudă desfășurate în mod operativ au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 1.487.500 de lei și s-a dispus confiscarea contravalorii bunurilor de 612.727 de lei. Totodată, ca urmare a analizei de risc a datelor din Sistemul RO e-Transport au fost inițiate acțiuni specifice de control antifraudă prin care au fost stabilite sume suplimentare datorate bugetului de stat în valoare de 53.763.644 de lei. Pentru respectarea prevederilor cadrului legal RO e-Transport, dar și pentru combaterea activităților ilicite de transport al bunurilor fără documente de proveniență legală, activitatea de monitorizare și control desfășurată de ANAF-DGAF va continua atât în proximitatea punctelor de acces în/din România, cât și pe principalele drumuri și noduri rutiere din interiorul țării.

La ce trebuie să fim atenți pentru a evita controalele pe RO e-Transport?

În cazul controalelor efectuate pe RO e-Transport, una dintre cele mai des întâlnite probleme – în afară, desigur, de nedeclararea mărfurilor și de neexistența codului UIT – o reprezintă diferențele de greutate între marfa comandată și cea trimisă efectiv la transport. Foarte multe companii și‑au conectat WMS-ul direct la platforma ANAF pentru generarea automată a codului UIT, însă informațiile sunt preluate direct din comandă și de aici pot apărea diferențele. Rectificările în platforma ANAF se pot face până pe data de 25 a lunii următoare celei în care s-a efectuat transportul, tocmai pentru a se putea corecta eventualele necorespondențe.

În cazul în care camionul este controlat și cântărit în trafic și se constată diferențe între cantitatea declarată și cea transportată, ANAF trimite informare companiei care a făcut declarația în platformă pentru a oferi explicații. Desigur, există posibilitatea ca marfa găsită în neregulă să nu fie sigilată automat la control până la lămurirea lucrurilor, dacă verificarea se face de către ISCTR și nu de către DGAF.

Apoi, mai pot apărea greșeli strict din interfațarea programelor informatice din diferite țări în care o multinațională este prezentă, iar aceste programe folosesc unități de măsură diferite (de exemplu, kg/livre, tone).

Singurele situații în care un camion nu trebuie să aibă cod UIT valabil la intrarea în țară sunt acelea în care nu are încărcătură, dacă este încărcat cu 33 de paleți cu partide de marfă diferite, de exemplu, având valoare individuală mai mică de 10.000 de lei și mai puțin de 500 kg sau dacă vine cu marfă cu sigiliu vamal, pentru care codul UIT este necesar de la momentul vămuirii și până la livrarea la destinație.

Controlul smart tacho 2 a început de la 1 ianuarie 2025

În ceea ce privește controlul înlocuirii aparatelor tahograf cu noile modele smart tacho 2 după 31 decembrie 2024, în ciuda recomandării venite de la Comisia Europeană la finele anului trecut de a se acorda o clemență de două luni până la aplicarea sancțiunilor, reprezentanții ISCTR îi sfătuiesc pe operatori să nu se bazeze pe faptul că nu vor fi amendați până la 1 martie a.c., întrucât fiecare stat membru interpretează cum dorește indicația primită de la CE. „Este posibil ca recomandarea să fie pusă în aplicare și în funcție de situația particulară din fiecare țară. Astfel, acolo unde transportatorii au fost obligați să își schimbe tahografele sub amenințarea unor măsuri drastice și s-au făcut investiții semnificative în vederea echipării vehiculelor în timp util, probabil că nu va exista înțelegere – asta și la presiunea asociațiilor patronale din statele respective”, este de părere Mihai Manea. „Estimăm ca Franța, dar și Ungaria să fie foarte stricte încă de la început în aplicarea sancțiunilor, iar, după cum știm, Danemarca s-a opus din start. Încadrată la abateri grave, în România lipsa tahografului G2V2 se amendează cu 9.000 până la 12.000 de lei, cu posibilitatea plății a jumătate din minim în 48 de ore plus măsura complementară de imobilizare a vehiculului și transportarea lui la un service autorizat pentru preschimbarea tahografului. Această măsură complementară este valabilă în toate statele membre, astfel că poate ajunge să fie foarte costisitoare în vest. Mai mult, schimbarea aparatului nu va fi prioritizată, iar vehiculul ajuns într-un service din afară va fi înscris pe o listă de programări, ceea ce va genera o întârziere suplimentară.” De altfel, numai în prima săptămână a acestui an se dăduseră deja primele sancțiuni pentru vehicule înmatriculate în România, (surprinzător) în Bulgaria, dar și Spania.

ISCTR are deja echipamentele necesare pentru efectuarea controlului în trafic al smart tacho 2 – pentru început nouă bucăți, câte una pentru fiecare inspectorat teritorial. Controalele se vor face tip cascadă, dispozitivul inteligent va fi montat pe autoutilitara ISCTR, iar inspectorul va preselecta vehiculele ce urmează să fie oprite, în funcție de informațiile citite de la distanță. Acestea vor fi oprite ulterior, de un alt echipaj de control aflat în proximitate. De menționat că nu se vor face diferențieri în preselectarea camioanelor românești sau străine, astfel că orice vehicul care va trece prin raza antenei și va emite semnal va putea fi controlat. Pentru început însă, întrucât obligativitatea echipării cu smart tacho 2 vizează doar transportul internațional, probabil că în țară vor fi depistate deocamdată foarte puține vehicule.

Procedura de control în sine nu se schimbă, în sensul că verificările se vor face la fel ca și până acum, prin sondaj. Cartelele conducătorilor auto rămân aceleași, la fel ca și spațiul de stocare pe acestea. Este urmărită activitatea pe ultimele 56 de zile în loc de 28, dar la fel de bine s-ar putea controla un an întreg, fie de pe cartelă, fie din tahograf, dacă există o suspiciune privind activitatea desfășurată.

Potrivit informațiilor furnizate de Registrul Auto Român (RAR), până pe 8 ianuarie 2025, la nivel național fuseseră efectuate inspecții doar pentru 24.514 tahografe Smart2, ceea ce reprezintă 41% din necesar. Mai sunt, așadar, 25.500 de vehicule care încă nu și-au înlocuit tahografele și care riscă amenzi dacă sunt controlate în afara țării. Într-adevăr, recomandarea Comisiei Europene pentru statele membre este de a nu aplica sancțiuni până la 1 martie a.c., însă aceasta nu reprezintă o garanție. Mai mult, din informațiile pe care le avem, primele amenzi s-au dat deja.

Acestea ar fi putut fi totuși evitate, dacă o parte dintre transportatori nu ar fi amânat înlocuirea tahografelor, cu speranța că reprezentanții lor vor reuși, prin lobby, să obțină o derogare de la regulamentul 165/2014 în ceea ce privește data limită de la care toate vehiculele sunt obligate să fie echipate cu smart tacho 2, respectiv 1 ianuarie 2025.

Potrivit RAR, în septembrie 2024 fuseseră efectuate inspecții doar pentru 2.161 de tahografe Smart2, iar în octombrie 2024, pentru 3.666 de aparate. Noiembrie a cunoscut o creștere de aproape 500 de unități, până la 4.165, iar decembrie a fost vârful, cu 7.572 de tahografe înlocuite.

Din totalul de 24.514 tahografe instalate, puțin peste 2.000 au fost pentru autobuze (categoria de omologare M), iar aproape 22.500 pentru camioane (categoria N). Dintre acestea, o parte au fost și înlocuiri de tahografe Smart1 cu Smart2, deși termenul limită aici este 18 august 2025.

Autoritățile bulgare de frontieră au anunțat Garda de Coastă că vor desfășura lucrări de reparație a drumurilor pe teritoriul Bulgariei, în apropierea Punctului de Trecere a Frontierei Vama Veche, între orele 08:00 și 17:00 în perioada 18-21 noiembrie 2024. În acest context, traficul va fi restricționat, iar circulația va fi permisă pe o singură arteră, ceea ce poate duce la timpi mai mari de așteptare pentru vehiculele care intră sau ies prin acest punct de trecere, pe teritoriul Bulgariei.

Participanții la trafic pot tranzita granița cu Bulgaria prin 5 puncte de trecere a frontierei, astfel:

P.T.F. Vama Veche
P.T.F. Ostrov – Silistra
P.T.F. Negru Vodă
P.T.F. Lipnița (program 08-20)
P.T.F. Dobromir (program 08-20)

Informaţii privind situaţia punctelor de frontieră deschise traficului internaţional și a timpilor de așteptare se regăsesc și pe aplicaţia Trafic on-line care poate fi accesată la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/ .

De asemenea, Garda de Coastă va ține permanent legătura cu autoritățile bulgare şi va dispune toate măsurile aflate în competenţa instituţiei astfel încât controlul de frontieră să se desfășoare fluent și operativ.