furturi de marfa Archives

În 2024, jafurile asupra transporturilor au crescut global, iar 2025 se anunță și mai provocator

Într-o lume a transportului tot mai digitalizată, furtul nu mai înseamnă doar forță brută. Jaful clasic – camionul atacat în mers sau marfa sustrasă noaptea în parcare – e încă prezent, dar în umbra lui se dezvoltă o nouă ramură a criminalității organizate: furtul strategic, o combinație între identități fictive, inginerie socială și tehnologii generative.

Cea mai alarmantă tendință a fost creșterea „furturilor strategice” – operațiuni planificate, desfășurate cu o precizie aproape corporatistă. Infractorii creează firme fantomă, clonează adresele de e-mail ale transportatorilor reali, trimit documente falsificate (CMR, avize, bonuri de livrare) și preiau controlul asupra mărfurilor în tranzit. În multe cazuri, marfa dispare fără nicio urmă, deși procesul părea complet legal.

Despre cum acíonează criminalitatea în transporturi pe teritoriul României vom dezbate şi noi în cadrul conferinţei Tranzit de la Suceava, de pe 12 iunie.

Când crima devine logistică

Conform unui raport comun TT Club/Bsi, publicat în aprilie 2025, infracțiunile împotriva mărfurilor în tranzit au crescut în toate regiunile majore în 2024. La nivel global, 76% dintre incidentele raportate au implicat jaful rutier, în special asupra camioanelor. Dar schimbarea de paradigmă vine din partea noilor metode: falsuri informatice și documentare tot mai greu de detectat.

Statele Unite conduc la acest capitol: 18% dintre incidentele de securitate din transport implică tentative de uzurpare a identității. Acestea sunt alimentate de lipsa unor protocoale stricte de verificare a partenerilor și de automatizarea excesivă a contractării curselor.

Dar fenomenul nu se oprește aici. Europa suferă din cauza slăbiciunii infrastructurii de siguranță, în special a parcărilor nesecurizate. Majoritatea incidentelor au loc la terminale sau pe rutele intermodale intens circulate. Țintele preferate? Mărfurile ușor revandabile: produse alimentare (22%), agricole (10%) și electronice (9%).

Din Brazilia până în India: o panoramă globală a riscurilor

Pe alte continente, pericolele variază în formă, dar nu în fond. În Brazilia, 68% din toate incidentele legate de transporturi implică deturnări armate și bruiaj al semnalului GPS.

În India, fenomenul cunoscut sub numele de pilferage – furt sistematic al unor părți din marfă de către angajați – este larg răspândit. Iar în SUA, furturile feroviare au crescut de la 3% la 6% într-un singur an, bandele profitând de opririle programate și slăbiciunile sistemelor de supraveghere.

Infracționalitatea asistată de AI

Tehnologiile emergente nu sunt doar un avantaj pentru logistică, ci și pentru infractori. Inteligența artificială generativă a devenit un aliat redutabil pentru rețelele criminale: e-mailuri scrise impecabil, documente false imposibil de distins de cele reale, site-uri clonă pentru transportatori fictivi. Costurile acestor operațiuni au scăzut, iar profesionalismul lor a crescut.

În numeroase cazuri, companiile păgubite au ignorat semnalele de avertizare: adrese de e-mail suspecte, modificări bruște de cont bancar, prețuri anormal de mici sau cereri de expediere urgente. Lipsa unei culturi a vigilenței face ca victimele să devină ușor de manipulat.

Ce e de făcut: de la parcări certificate la educație digitală

Raportul TT Club/Bsi recomandă un set clar de măsuri:

Control mai strict al identității transportatorilor
Folosirea parcărilor certificate și supravegheate video
Segmentarea datelor logistice pentru a reduce supraexpunerea
Tehnologii de urmărire activă a transportului
Training pentru recunoașterea tentativelor de fraudă (e-mailuri dubioase, documente manipulate)
Sigilii inteligente, senzori volumetrici și protocoale anti-tampering pentru încărcăturile sensibile

Provocarea 2025: protecție fizică și digitală

Raportul concluzionează că dublul front al apărării este esențial în 2025: protejarea fizică a mărfurilor în timpul opririlor și blindarea digitală a fluxurilor de informații. Într-o lume conectată, „ușa camionului” trebuie apărată la fel de bine ca „portul SMTP”.

Crima organizată în transport nu mai seamănă cu filmele cu hoți și șoferi înarmați. Seamănă cu o companie de IT bine finanțată, care știe exact când să trimită un e-mail, cum să cloneze un CMR și unde să închidă GPS-ul.Iar pentru logistică, cea mai mare vulnerabilitate nu mai este șoseaua, ci neatenția.

Asociația olandeză de transport și logistică TLN informează că IRU a solicitat instituțiilor UE să investigheze dacă firmele de transport care au suferit daune ca urmare a protestelor fermierilor din întreaga Europă pot fi despăgubite. Asta deoarece, așa cum știți deja, în timpul protestelor fermierilor multe lanțuri logistice au fost grav perturbate deoarece rute importante au fost blocate.

Costurile pentru șoferi și companii de transport sunt din ce în ce mai mari din cauza protestelor care încă au loc, mai arată IRU, care estimează la 100 de euro/oră cheltuielile unui camion blocat, ceea ce, mai ales pentru șoferii independenți și companiile mici și mijlocii, duce la sume totale imposibil de suportat.

Tot potrivit IRU, costurile economice se ridică deja la multe milioane de euro fără a pune la socoteală încărcătura deteriorată care nu este acoperită de asigurători în caz de proteste.

Manifestațiile fermierilor se desfășoară întotdeauna în același mod, prin blocarea principalelor rute comerciale – autostrăzi, puncte de trecere a frontierei și porturi – pentru a perturba transportul. Astfel, mărfurile sunt livrate cu întârziere și șoferii sunt aproape ținuți ostatici pentru perioade lungi de timp, fără acces la hrană, apă și servicii sanitare.

TLN, ca și IRU, consideră că toată lumea are dreptul să protesteze, dar că asta nu ar trebui să se facă prin blocarea drumurilor și a lanțurilor logistice, deoarece astfel agricultorii împiedică ajungerea la destinație a tuturor tipurile de produse, inclusiv a celor agricole.

Ambele organizații dezaprobă și faptul că protestele au devenit din ce în ce mai violente. În Franța în special, camioanele au fost jefuite și încărcăturile distruse, șoferii au fost atacați în diferite locuri, iar poliția nu a intervenit pentru a împiedica protestele să escaladeze în continuare. Tocmai de aceea ar fi justificată o compensație acordată transportatorilor, iar banii ar trebui să vină, crede IRU, de la guvernele statelor respective, deoarece ele au datoria de a garanta libera circulație a mărfurilor și siguranța șoferilor și a bunurilor. Cele două asociații admit însă că va fi greu să se obțină despăgubiri pentru pierderile suferite din cauza blocajelor și a rutelor ocolitoare.