Green Deal Archives - Pagina 2 din 15

Mai mulți directori generali ai producătorilor de vehicule comerciale au participat la o întâlnire găzduită de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a avut ca scop consolidarea competitivității globale a industriei auto din Europa. Principala preocupare a tuturor celor prezenți o reprezintă lipsa condițiilor favorabile pentru a înregistra progresul dorit spre atingerea obiectivele de mobilitate cu emisii zero, iar ritmul de adoptare a vehiculelor cu zero emisii este mult mai lent decât anticipat inițial.

Ola Källenius, CEO al Mercedes-Benz și președinte ACEA a declarat: „Industria auto din UE rămâne pe deplin angajată din punct de vedere economic în tranziția către mobilitatea cu emisii zero. Dar singura modalitate de a reuși această tranziție este de a avea o transformare bazată pe piață și pe cerere. Planul viitor de acțiune trebuie construit pe această premisă. Verificarea realității la actualul Green Deal european nu ne va încetini, ci mai degrabă va propulsa această tranziție prin eliminarea blocajelor și introducerea flexibilităților necesare.”

Christian Levin, CEO al Traton, Scania și președinte al Consiliului pentru vehicule comerciale a adăugat: „Tranziția industriei auto depinde de o înțelegere comună a provocărilor și oportunităților între afaceri și politicile publice. Președintele von der Leyen a fost clar cu privire la ambiția Comisiei de a reduce birocrația, luând în același timp măsuri suplimentare pentru a accelera tranziția ecologică, asigurând astfel competitivitatea europeană. Producătorii de vehicule comerciale și-au exprimat sprijinul pentru obiective climatice ambițioase, dar au subliniat că acestea în sine nu sunt suficiente. Implementarea rapidă a infrastructurii de alimentare cu energie electrică și alte condiții favorabile, cum ar fi paritatea costului total de proprietate (TCO) sunt esențiale.”

Membrii ACEA au subliniat că, pentru ca acest dialog să reușească, viitoarele întâlniri și discuții trebuie să implice în mod activ toți producătorii și furnizorii cu amprentă industrială substanțială în Europa, iar toate palierele de lucru trebuie să reflecte perspectiva unică a segmentului de transport greu. Membrii ACEA se vor implica cu comisarii relevanți pe patru direcții tematice de lucru pentru a oferi contribuții la viitorul Plan de acțiune.

EIT Urban Mobility, o inițiativă a Institutului European de Tehnologie și Inovare (EIT), un organism al Uniunii Europene, a anunțat faptul că pentru a reduce emisiile urbane până în 2050 sunt necesare nu mai puțin de 1,5 trilioane de euro. Aceasta este concluzia unui studiu intitulat „Cost și beneficii ale tranziției mobilității urbane”, dat publicității cu ocazia Zilei internațională pentru reducerea emisiilor de CO2 (28 ianuarie).

Studiul oferă o simulare detaliată a trei scenarii de tranziție în douăsprezece prototipuri de orașe europene și dezvăluie că mobilitatea urbană durabilă este la îndemână, dar necesită investiții substanțiale și o planificare urbană îndrăzneață. Până în 2030, progresele tehnologice în materie de mobilitate ar putea reduce emisiile de CO2 cu 21%, dar atingerea obiectivului de 55% a Pactului Verde va necesita o finanțare de 1,5 trilioane de euro până în 2050, cu 500 de miliarde de euro alocate inițiativelor de mobilitate durabilă.

Măsurile eficiente identificate includ îmbunătățirea transportului public, promovarea mobilității partajate și implementarea de restricții privind accesul vehiculelor cu motoare cu ardere internă, cum ar fi zonele cu emisii scăzute, care ar putea crește numărul de călători în transportul public cu 7% și ar putea reduce utilizarea mașinilor private cu 16% în deceniu. Până în 2050, aceste strategii, combinate cu inovațiile tehnologice și reînnoirea flotei, sunt de așteptat să se alinieze cu obiectivele de decarbonizare ale Green Deal. Deși investiția financiară este substanțială, beneficiile proiectate, cum ar fi reducerea emisiilor, îmbunătățirea sănătății și economiile de costuri demonstrează un impact net pozitiv clar.

Dezvăluit pentru prima dată în octombrie anul trecut, studiul rămâne extrem de relevant pe măsură ce orașele din întreaga lume își intensifică eforturile pentru a aborda criza climatică și se străduiesc să atingă obiectivele ambițioase de reducere a CO2.

Yoann Le Petit, managerul Thought Leadership la EIT Urban Mobility și autorul studiului, a comentat concluziile: „Ziua internațională pentru reducerea emisiilor de CO2 ne amintește de rolul critic pe care îl joacă orașele în combaterea schimbărilor climatice. Studiul nostru arată că investițiile în domeniul durabil sistemele de mobilitate urbană se bucură de rezultate, beneficiile fiind de 1,5 ori mai mari decât costurile ca foaie de parcurs pentru factorii de decizie, planificatorii de orașe și părțile interesate pentru a naviga în provocările și oportunitățile complexe care urmează.”

Pe lângă reducerea emisiilor, studiul indică beneficii semnificative pentru sănătatea publică. O schimbare către moduri de transport mai active, cum ar fi mersul pe jos și cu bicicleta, ar putea duce la economii cumulate de sănătate de până la 1.170 de euro pe cap de locuitor până în 2050, determinate de beneficiile unui stil de viață mai activ. În plus, sunt anticipate îmbunătățiri ale siguranței rutiere, cu potențiale reduceri ale deceselor din traficul rutier cu până la 70% până în 2050, datorită infrastructurii mai sigure și adoptării sistemelor de transport inteligente.

Cercetarea subliniază că, indiferent de caracteristicile unui oraș european, prioritizarea transportului public este esențială pentru o tranziție echitabilă și durabilă a mobilității urbane. Transportul public oferă un compromis ideal între reducerea emisiilor de CO2 și investiții, dar este și singura opțiune de mobilitate incluzivă pentru toate segmentele populației. Chiar și atunci când se ține seama de costurile de infrastructură și de investiții, transportul public se evidențiază ca o opțiune accesibilă pentru incluziune și emisii scăzute de CO2 și una dintre cele mai realiste și practicabile abordări pentru a îndeplini obiectivele Green Deal.