Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Situația insolvențelor din regiune a fost afectată în ultimii 2 ani de diverse condiții economice, masuri de sprijin și modificări legislative. Pandemia de COVID a declanșat o decelerare economica, cu o scădere de 4% a creșterii regionale. „În 2021, regiunea ECE a înregistrat o creștere economica de 5,5%, dar este de așteptat ca acest trend sa se disipeze în acest an, cu o rată de creștere estimată de 3,2%”,a declarat Grzegorz Sielewicz, economist Coface pentru Europa Centrala si de Est. „Toate țările ECE sunt susceptibile de a suferi de pe urma consecințelor, directe si indirecte, ale războiului Rusia-Ucraina. Tarile baltice urmează sa înregistreze cele mai slabe rate de creștere datorită legăturilor lor comerciale cu Rusia.”

După o scădere a insolventelor in regiune in 2020, acestea au crescut in 2021, revenind la nivelurile de dinainte de pandemie. Aceasta creștere a fost anticipata pe fondul intențiilor guvernelor de a reduce masurile de sprijin. Media ponderata a PIB-ului regional calculata pe baza dinamicii insolventei tarilor a indicat o creștere de 34,7% in 2021 fata de anul precedent (creștere de +1,5% excluzând Polonia, unde numărul total de proceduri a crescut in principal din cauza noilor proceduri).

Șapte tari au înregistrat un număr mai mare de insolvente comparativ cu anul precedent (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Lituania, Polonia, Romania si Slovacia), iar cinci tari au înregistrat o scădere a acestora (Croația, Estonia, Letonia, Serbia si Slovenia). Polonia a cunoscut un număr aproape dublu de insolvente, în mare parte din cauza unui val de proceduri implementate pentru a sprijini companiile cu dificultăți de lichiditate din cauza pandemiei. Chiar si in ciuda unei astfel de creșteri, rata insolventei in Polonia, adică ponderea numărului total de proceduri raportat la numărul total de companii active, a ajuns la 0,06%, ceea ce înseamnă ca doar 6 din 10.000 de companii din Polonia au inițiat astfel de proceduri.

Rate de insolventa mult mai mari au fost înregistrate in tarile in care insolventele sunt ceva mai comune, adică +1,61% in Croația si +3,31% in Serbia.

Insolventele în Europa Centrala și de Est

Situația economica globala din ultimii 2 ani a generat un mediu plin de provocari pentru companiile din ECE. Redresarea economica care a inceput la jumatatea anului 2020 a fost mai rapida decat se astepta si a declansat cresterea cererii, in special din sectorul prelucrator. Preturile marfurilor energetice, transportului si diferitelor metale si inputuri utilizate in procesele de productie au crescut.

În unele cazuri, penuria a limitat nivelurile de productie. Cel mai clar exemplu vine din industria de semiconductori a caror penurie a dus la un numar redus de schimburi si la inchiderea temporara a fabricilor auto. Costurile mai mari ale energiei si combustibilului pe fondul cresterii preturilor la inputuri de productie au redus profitabilitatea companiilor. Aceste evolutii globale s-au reflectat in situatia companiilor din Europa Centrala si de Est datorita prezentei lor in lanturile de aprovizionare si in contextul legaturilor comerciale stranse ale regiunii cu Europa de Vest.

O nouă provocare se adaugă pandemiei de coronavirus, care afecteaza economiile si companiile: invazia pe scara larga a Ucrainei de catre Rusia a contribuit rapid la cresterea preturilor la energie, deoarece Europa rămâne dependenta de importurile de petrol, gaze naturale si cărbune din Rusia. În plus, ambele țări sunt producători și exportatori importanți de mărfuri agricole. Producția agroalimentara este, de asemenea, direct influențată de prețul îngrășămintelor, care a crescut, iar regiunea ECE este dependenta de îngrășămintele importate din Rusia si Belarus. In plus, preturile globale mai mari si penuria de metale din cauza războiului au exacerbat si mai mult întreruperile lanțurilor de aprovizionare. Acești factori au condus la o creștere suplimentara a preturilor la energie si inputuri pentru companii, inclusiv pentru cele din ECE. În plus, erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor este, de asemenea, o problema pentru posibila bază de clienți a companiilor. Economiile ECE au înregistrat o inflație accelerată, în principal din cauza creșterii preturilor la energie, dar și a prețurilor tot mai mari la alimente. Rusia rămâne o destinație comercială importantă pentru regiunea ECE, în special pentru țările baltice. Exporturile și importurile totale cu Rusia au reprezentat 15,1% din PIB-ul Lituaniei în 2021. Mai mult, invazia rusă a Ucrainei a declanșat o criză umanitară cu repercusiuni economice. Deși se așteaptă ca toate tarile ECE sa înregistreze rate de creștere economică mai scăzute in 2022 în comparație cu cele estimate înainte de război, afluxul de refugiați ucraineni ar putea susține creșterea regionala cel puțin pe termen scurt.

AHK România anunță cele mai recente cifre privind schimburile comerciale dintre România și Germania pentru anul 2021

Importurile și exporturile Germaniei cu România s-au ridicat anul trecut la 33 mld. de euro. Cu o creștere de 12,3% față de 2020, volumul schimburilor comerciale a depășit chiar și nivelul de dinaintea crizei. Astfel, importurile au ajuns la 14,8 mld. de euro (+8,7%), în timp ce exporturile către România au crescut la 18,3 mld. de euro (+15,4%). Germania rămâne pe locul 1 în clasamentul partenerilor comerciali ai României, iar România pe locul 19 în topul partenerilor comerciali ai Germaniei, potrivit rezultatelor preliminare publicate de Destatis.

Din 2006, Germania este cel mai important partener comercial al României. „Să fii nr. 1 atât de mult timp înseamnă ceva. În ultimii 20 de ani s-au întâmplat multe în România – țara s-a transformat dintr-un simplu amplasament investițional de producție într-o locație pentru inovare. Astfel, valoarea adăugată a companiilor germane din România a crescut semnificativ.

Acest lucru reiese clar și din dezvoltarea structurii comerțului. În timp ce îmbrăcămintea și textilele încă mai jucau un rol important în exporturile României către Germania în 2007, această grupă de produse devine din ce în ce mai puțin importantă începând cu 2017, în schimb sunt exportate mai multe bunuri din grupele de produse optică și tehnologie medicală.

Dar acest lucru se poate vedea cel mai clar atunci când ne uităm la structura companiilor germane și la activitățile lor comerciale. Din ce în ce mai multe companii germane înființează centre de cercetare-dezvoltare în România. De asemenea România ca piață de desfacere a înregistrat o evoluție foarte pozitivă.

Veniturile disponibile în creștere, investițiile în extinderea infrastructurii publice, inclusiv cu ajutorul fondurilor europene considerabile de care dispune țara, precum și investițiile în creștere în parcurile de echipamente și tehnologie ale companiilor naționale fac din România o piață de desfacere atractivă pentru companiile germane”, spune Sebastian Metz, Director general și membru în Consiliul Director al AHK România.