Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Aplicarea procedurilor simplificate de vămuire a mărfurilor declarate la import şi export în România, în 2019, era de circa 10%, cu mult sub media europeană de 65,57%. De asemenea, analizând timpii de vămuire la import în procedură standard, în România doar 12% din numărul declaraţiilor vamale au beneficiat de o procedură de vămuire sub 5 minute, în vreme ce în UE proporţia este majoritară, de 68,4%. Situaţia se schimbă însă când e vorba de vămuire între 5 şi 60 de minute: în România 53% din cazuri se încadrează în acest interval de timp, în vreme ce în UE doar 23,3%. „Aplicarea procedurilor simplificate de vămuire aduce beneficii atât operatorilor economici, cât şi autorităţii vamale, care îşi poate concentra resursele umane şi materiale pentru verificarea altor categorii de operatori economici, ţinând cont că titularii autorizaţiilor pentru proceduri simplificate şi cei care aplică pentru vămuirea centralizată sunt consideraţi operatori economici de încredere“, a subliniat Raluca Mocănescu, director al Direcţiei de Reglementări Vamale din cadrul Direcției Generale a Vămilor (DGV), în cadrul videoconferinței „Primele 100 de zile după Brexit: Soluții și provocări vamale și din perspectiva TVA“, organizată de EY România.

Aceasta a menţionat şi evoluţia importurilor şi exporturilor în primele două luni ale lui 2021, raportate la operaţiuni cu valori de peste 150 de euro, pentru care se depune declaraţie vamală în sistem electronic. „În ianuarie şi februarie, 92% din total importuri sunt din ţări terţe, iar 8% din Marea Britanie. Pe partea de export însă stăm mai bine: 14%au fost adresate UK şi 86% către teritorii terţe. Se observă o creştere a importurilor şi exporturilor în februarie faţă de ianuarie, atât ca valoare totală, cât şi detaliat, pe UK. Practic, suntem pe trend ascendent în ceea ce priveşte comerţul cu Marea Britanie“, a precizat reprezentanta DGV.

Pandemia de Covid-19 a generat un seism economic puternic și în Republica Moldova, dar a adus și revelații: exportul de produse vinicole, un domeniu cu tradiție, care însumează 240 de milioane de dolari anual, a fost devansat de exporturile de componente auto care au ajuns la aproape 740 de milioane, potrivit datelor prezentate deIgor Munteanu, Președintele Comisiei de control al finanțelor publice din Parlamentul Republicii Moldova, în cadrul dezbaterii ”Efectele Crizei Covid-19 asupra politicilor fiscale și alte politici publice”. ”Este un factor nou, un element care vorbește despre reindustrializarea unei părți a economiei naționale”, a comentat Igor Munteanu. „Suntem puternic afectați de pandemie, sub toate aspectele. Sunt foarte multe incertitudini legate de comportamentul de consum al populației, dar și incertitudini legate de repunerea pe un făgaș normal a activităților productive. Desigur, e greu de comparat economia României cu cea a Republicii Moldova, chiar dacă păstrează anumite tendințe și modele. Însă, în cazul Republicii Moldova, deciziile de politică economică au fost mai proaste încă de la începutul pandemiei, fapt care s-a răsfrânt asupra companiilor din sectorul privat. În primele trei luni de pandemie, comerțul extern al Republicii Moldova s-a redus cu 25%. Exporturile, după o cădere de 35% în aprilie, au început să își revină în iulie (-5%), iar importurile au scăzut în 2020 cu 27%”, a explicat parlamentarul modovean.