Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Timp de mulți ani, unitatea de afaceri Food Logistics a fost o sursă de creștere pentru DACHSER. Este o tendință care se reflectă în statisticile privind piața alimentară: analiștii de la Statista Market Insights se așteaptă ca vânzările pe piața alimentară europeană să ajungă la aproximativ 1,936 trilioane de euro în 2024. Până în 2028, se așteaptă ca volumul să ajungă la 2,424 trilioane de euro, pentru o creștere anuală a vânzărilor de 5,78%. Statista preconizează că în 2024 se va consuma în medie 533,1 kg de alimente pe cap de locuitor.

În pofida unor crize precum pandemia Covid-19 sau războiul de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei și a pierderii asociate a livrărilor de cereale, activitatea de logistică alimentară a rămas relativ stabilă. Creșterile de prețuri cauzate de inflație și-au lăsat și ele amprenta, dar într-o măsură mai mică decât în alte sectoare ale economiei.

“DACHSER Food Logistics se așteaptă la o creștere moderată a volumului în 2024. Deși economia slabă continuă să atenueze sentimentul în Germania, creșterea inflației, care, în opinia noastră, a fost cea mai mare frână pentru piața alimentară anul trecut, a scăzut recent în mod semnificativ. Ne așteptăm la un stimulent suplimentar de creștere din partea evenimentelor sportive majore, cum ar fi Campionatul European de Fotbal, și a evenimentelor de catering asociate, aici, în Germania”, spune Alexander Tonn, COO DACHSER Road Logistics, care a preluat conducerea afacerii Food Logistics la începutul anului.

DACHSER Food Logistics are întotdeauna în vedere serviciile de logistică transfrontalieră și internațională. Germania, de exemplu, este al treilea cel mai mare exportator de produse alimentare din lume. Principalele sale exporturi includ carne, produse de cofetărie, produse lactate și mâncăruri gata de consum. Aproximativ 70% din aceste exporturi sunt destinate clienților din Uniunea Europeană, în special din Olanda, Franța și Italia.

Această mentalitate la nivel european joacă un rol special în povestea de succes a Rețelei alimentare europene. În 2013, companii de logistică alimentară din întreaga Europă și-au unit forțele pentru a-și sincroniza serviciile sub conducerea sistemului DACHSER. În prezent, 23 de membri ai rețelei conectează piețele din 34 de țări. O etapă importantă a fost momentul în care, în 2016, a intrat în funcțiune hub-ul alimentar european de la DACHSER Erlensee, lângă Frankfurt pe Main. Cu locația sa centrală în regiunea Rin-Main și operațiunile de manipulare a mărfurilor care se desfășoară de luni până sâmbătă, DACHSER Erlensee este un hub important pentru transporturile alimentare transeuropene. Aceasta a permis optimizarea timpilor de tranzit, ceea ce înseamnă că mărfurile se află pe drum în medie cu o zi mai puțin – o economie de timp semnificativă pentru produsele proaspete.

În ultimii ani, DACHSER și-a extins, de asemenea, propria rețea internațională de logistică alimentară. Compania a achiziționat liderul de piață olandez Müller Fresh Food Logistics la începutul anului 2023; în prezent o filială a DACHSER, aceasta a devenit partener în cadrul Rețelei alimentare europene începând cu 1 ianuarie 2024. Este un câștig pentru toată lumea. În trecut, Müller a generat în Olanda un procent bun de 80% din veniturile sale, restul de 20% fiind reprezentat de celelalte țări din Benelux și de Regatul Unit. O astfel de integrare deblochează multiple sinergii, consolidează rețeaua și oferă avantaje pentru clienți. De exemplu, tehnologia informației. În viitor, compania va putea pune la dispoziția clienților săi de export din Țările de Jos portalul DACHSER eLogistics, care oferă informații complete de urmărire și localizare și dovada digitală a livrării.

Agricultura, construcțiile, industria alimentară și IT-ul sunt domeniile care, din această toamnă, vor pierde facilitățile fiscale pe care le aveau pentru remunerarea angajaților, precum scutirea de la plata impozitului pe venit, reducerea CAS ori exceptarea de la plata contribuțiilor pentru sănătate.

„Vorbim despre patru mari angajatori ai economiei, dar și despre domenii care se luptă fie cu deficit de candidați, fie cu o rată mare a fluctuației de personal, fie cum ambele. De la începutul anului și până acum, aceste sectoare au scos în piață peste 80.000 de joburi noi, adică aproximativ 35% din numărul total de joburi disponibile pe eJobs.ro în acest interval de timp”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Cel mai mult câștigă angajații din IT, care înregistrează o medie salarială netă, la nivel național, de 6.300 de lei pe lună, potrivit datelor Salario.ro, comparatorul salarial dezvoltat de eJobs România. Asta în condițiile în care așteptările pe care le au candidații din acest domeniu ajung o medie netă de 9.000 de lei pe lună, conform aceleiași surse. Un software developer, spre exemplu, intră într-o medie netă, la nivel național, de 7.500 de lei, un programator full stack – 7.100 de lei, iar un programator Java 6.000 de lei. Cel mai bine plătiți sunt arhitecții IT, care vin cu o medie salarială de 15.000 de lei pe lună, în timp ce un QA tester poate câștiga un salariu de aproximativ 4.500 de lei, iar un web developer 5/500.

Construcțiile sunt următorul domeniu în ordinea celor mai mari salarii oferite, cu o medie națională netă de 5.000 de lei pe lună. Pozițiile cel mai des scoase în piață de angajatori sunt cele de inginer proiectat (5.000 de lei), inginer constructor (5.500 de lei), inginer civil (6.000 de lei) sau inginer de instalații (5.600 de lei). În ceea ce-i privește pe muncitorii calificați din construcții, salariile arată astfel: un muncitor în construcții încasează, în medie, 4.500 de lei pe lună, un electrician 4.000 de lei, un instalator 4.000 de lei. Media salarială pentru muncitorii necalificați este de 3.400 de lei.

„IT-ul și construcțiile sunt, totodată, două domenii care au concurență reală și din afara țării, angajatorii din străinătate fiind foarte interesați de candidații cu experiență în aceste zone. Dacă pe partea de IT vedem mulți specialiști care lucrează, simultan, pe proiecte locale și proiecte internaționale, angajatorii locali și cei externi putând, astfel, să împartă aceeași resursă, când vine vorba despre construcții, angajarea nu se poate face fără relocare și, din acest punct de vedere, România este puternic amenințată de ofertele pe care candidații le primesc din afară. Pe de altă parte, în ultimii ani am văzut și un număr mare de muncitori străini care vin să lucreze în România în acest domeniu și nu numai. Majoritatea vin din Asia”, explică Bogdan Badea.

Importul de personal a devenit o soluție la care au început să apeleze și recrutorii din agricultură și industria alimentară, care, de asemenea, se vor lovi, din toamnă, de eliminarea facilităților fiscale, măsură care ar putea duce la scăderea salariilor la nivelul acestor piețe. În acest moment, media netă salarială din agricultură este de 4.200 de lei. Un inginer agronom câștigă, în medie, 4.300 de lei pe lună, un specialist în achiziții 5.000 de lei, un chimist 3.500 de lei, un inginer zootehnist 4.000 de lei, iar un inginer silvicultor 6.000 de lei. Un mecanic de utilaj agricol încasează un salariu mediu de 4.000 de lei.

Deși cel mai mare angajator din cei patru menționați, industria alimentară este și sectorul cu cele mai mici salarii. Media la nivel de piață este de 3.500 de lei, potrivit datelor Salario. Un inginer în alimentație are un salariu mediu net de aproape 4.000 de lei pe lună, un inspector de securitate 3.500 de lei, un inginer de calitate 4.000 de lei, un bucătar 3.500 de lei, iar un brutar/patiser/cofetar 3.000 de lei pe lună. În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile aproape 30.000 de locuri de muncă în România și străinătate. Datele privind câștigurile au fost extrase din Salario, unde, până în present, peste 600.000 de specialiști și-au introdus veniturile. Comparatorul de salarii oferă informații pentru peste 800 de poziții diferite, din 62 de domenii de activitate, atât de la privat, cât și de la stat.