insolvență Archives

CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România, a raportat că numărul companiilor din România care au intrat în procedurile de insolvență în 2023 a rămas constant la 6.650, comparativ cu anul anterior.

Dintre acestea, 89 sunt companii de impact, cu active de peste 1 milion de euro, în creștere față de cele 67 înregistrate în anul precedent. În privința restructurărilor prin procedura de concordat preventiv, au fost înregistrate 90 de cereri în 2023, dintre care 60 sunt, în momentul de față, în derulare.

Cele mai afectate sectoare în 2023 au fost comerțul cu ridicata și cu amănuntul, alături de repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu 1.630 de cazuri și o ușoară scădere de 1,15%, comparativ cu 2022. Sectorul construcțiilor a înregistrat o majorare de 3,60% în 2023, având un total de 1.208 cazuri. Companiile din sectorul de transport și depozitare au generat o creștere de 18% și un total de 636 de cazuri.

Capitala a continuat să înregistreze cel mai mare număr de companii în insolvență, urcând de la 1.153 în 2022 la 1.289 în 2023. De asemenea, s-a observat o majorare în județul Bihor și o scădere în județul Argeș, semnalând posibile ameliorări sau o eficiență a măsurilor de prevenire și restructurare în anumite regiuni.

Aceste companii, având o cifră de afaceri totală de 250 milioane de euro și active imobilizate de peste 100 milioane euro, provenite în principal din sectoarele comerțului, construcțiilor și fabricării. Județele Dolj, București, Cluj și Mureș se numără printre regiunile cu un număr semnificativ de astfel de companii.

Dintre cele 90 de cereri, 14 aparțin companiilor de impact, cu active imobilizate de peste 1 milion de euro. Aceste companii însumează o cifră de afaceri de 120 milioane de euro și au active imobilizate în valoare totală de 78 milioane de euro.

„Cifrele reflectă rezultatele unor politici europene și naționale orientate către a ține companiile în viață în vremuri de dificultate economică prin diverse mecanisme de sprijin. Însă costul ascuns pe care companiile îl plătesc este chiar performanța lor, capacitatea lor de a genera profit pe termen lung. Cresc datoriile și le scade performanța. Cu alte cuvinte, companiile sunt ținute în viață pe perfuzii, ele funcționează, dar acumulează datorii. Întrebarea pe care noi ne-o adresăm constant este cum le putem sprijini să se însănătoșească și să performeze singure pe termen lung? Cum le ajutăm să treacă din zona de tratament la însănătoșire? În mod cert soluțiile de restructurare oferă premisele pentru o evoluție sănătoasă. Mai departe, însă, pivotarea, inovarea, schimbarea modului de a face business sunt cele care mențin rezultatele.”,
a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

În cadrul legislației de restructurare din România, a fost introdus un concept nou – acordul de restructurare, inspirat de Directiva Europeană. Această abordare oferă companiilor aflate în dificultate posibilitatea de a adresa rapid și adaptat problemele specifice, într-un cadru reglementat de negociere, cu scopul de a facilita restructurarea activității și a datoriilor.

Principiile fundamentale ale acestei proceduri sunt prevenția și intervenția timpurie, cu un rol minim al instanțelor de judecată. Un alt element reinventat este concordatul preventiv, care permite posibilitatea de suspendare temporară a executărilor silite pentru a permite antreprenorilor să renegocieze cu partenerii, într-un cadru reglementat, facilitând restructurarea afacerii și a datoriilor.

Aceste mecanisme de restructurare pot implica soluții adaptate specificului fiecărei companii, cum ar fi eșalonarea și ajustarea datoriilor, conversia acestora în acțiuni, transferul de business, vânzarea de active non-core, atragerea de finanțări, fuziuni/divizări, etc. În plus, restructurarea extra-judiciară permite companiilor să recurgă la măsuri de restructurare financiară și/sau operațională, agreate consensuale cu partenerii.

Succesul acestor proceduri depinde de demararea lor într-un stadiu timpuriu, înainte de agravarea problemelor.

„Numărul companiilor care apelează la soluții de restructurare este tot mai mare, însă aceste proceduri au caracter confidențial, nu sunt vizibile. Chiar dacă nu putem avea o perspectivă asupra acordurilor de restructurare sau a restructurărilor de business în general, vedem interes crescut în această zonă.”,
a precizat Paul Dieter Cîrlănaru.

Falimentele ascunse ar putea exacerba presiunea pusă deja pe prețurile din transportul rutier de mărfuri. Teama Oficiului Federal pentru Transportul de Mărfuri (BAG) din Germania vine de la imposibilitatea firmelor de a-si declara insolventa din cauza unor măsuri menite să descurajeze prevalarea de avantajele legii insolventei, respectiv de scutirea de plată a taxelor către stat si a facturilor către furnizor.

Companiile care nu mai sunt solvabile nu trebuie să accepte comenzi doar pentru acoperirea costurilor de funcționare, consideră BAG, care a realizat un sondaj pe această temă. Acesta a arătat că aproximativ 20% din companiile chestionate și-au redus pierderile financiare față de aceeași lună a anului trecut la peste 20%, 40% dintre ele la 1 – 10%, iar pentru 20% au scăzut cu 11%. În ciuda situației tensionate, multe companii nu folosesc niciun fel de asistență guvernamentală. „Acest lucru se datorează parțial condițiilor de admitere la insolvență”, precizează BAG. Obligatia de a face dovada scaderii incasarilor cu cel puțin 60% nu sunt adecvate pentru industrie, deoarece rareori se realizează, în ciuda pierderilor semnificative. În plus, unele companii au decis să nu apeleze la ajutoare de stat, având în vedere incertitudinile cu privire la evoluția ulterioară a pieței, deoarece rambursarea la timp nu putea fi garantată. În aceste cazuri, pierderile au fost finanțate în mare parte cu capitaluri proprii. Cu toate acestea, proporția companiilor care se așteaptă ca situația lor de afaceri să se îmbunătățească în următoarele câteva luni a fost semnificativ mai mare decât proporția celor care se tem de o evoluție negativă.

Companiile germane au raportat că cererea de transport a crescut de la începutul lui septembrie. Afacerile își revin din ce în ce mai mult, în special în sectorul bunurilor de consum, precum și pe import și export, dar și prin creșterea traficului de mărfuri cu Marea Britanie și China. În plus, cererea de alimente va crește în apropierea Crăciunului. Potrivit celor chestionați, producția din industria prelucrătoare va fi din nou accelerată, deși există încă restricții regionale semnificative în industria auto, și la fel va evolua și industria de evenimente, gastronomie și cazare. Capacitățile de depozitare sunt extrem de utilizate și sunt foarte solicitate în toate industriile.

În sectorul de curierat, numărul coletelor trimise este încă peste medie. „Creșterea a exacerbat provocările structurale din industrie, mai ales în ceea ce privește livrarea last mile.”

Potrivit BAG, indicele kilometrajului de taxare pentru camioane este încă puțin sub nivelul dinaintea crizei. Valoarea indicelui ajustat, în perioada 29 august – 4 septembrie 2020, a fost în medie cu 0,9% sub nivelul de dinaintea crizei (1 ianuarie – 22 martie 2020).