Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

În primele opt luni ale lui 2025, numărul companiilor din România aflate în insolvență a rămas aproximativ la fel ca anul trecut, cu o scădere de doar 2%, însă numărul cererilor de concordat preventiv a crescut cu 30%, ceea ce indică o schimbare în comportamentul companiilor aflate în dificultate. Totodată, pentru prima dată, instanța a confirmat un acord de restructurare în baza Legii 85/2014, reprezentând un moment foarte important pentru piața locală.

În perioada ianuarie-august au fost înregistrate în total 4.561 de cazuri de insolvențe, față de 4.657 în aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor CITR. Numărul companiilor cu un impact ridicat al insolvenței (cele cu active de peste 1 milion de euro) a scăzut de la 95 la 78. În același timp, numărul cererilor de concordat preventiv a urcat de la 145 la 189.

Sectoare sub presiune

Analiza CITR arată că vulnerabilitatea economică este repoziționată. Un număr total de 571 de insolvențe au fost înregistrate în sectorul transporturilor și depozitării, ceea ce reprezintă o creștere de 20% față de anul precedent, influențată de creșterea prețurilor la combustibili și de presiunea asupra marjelor. Un total de 201 insolvențe au fost înregistrate în sectorul serviciilor administrative și suport, ceea ce reprezintă o creștere de 17,5%, determinați de dependența contractelor mari și a marjelor reduse. Pe fondul volatilității materiilor prime, industria extractivă a înregistrat o creștere cu 60% a numărului de insolvențe, în timp ce sănătatea și asistența socială a înregistrat o creștere de 33%, confirmând că nici sectoarele considerate stabile nu au fost ferite de presiuni.

Între timp, sectoarele tradițional expuse la insolvențe au continuat să fie afectate, dar tendința de scădere se atenuează. Sectorul comercial a înregistrat 1.131 de insolvențe, o scădere de peste 8%, sectorul construcțiilor a înregistrat 947 de cazuri, o scădere de 2,87%, iar industria prelucrătoare a rămas neschimbat, cu 556 de cazuri. În HoReCa, numărul cazurilor de insolvențe a scăzut cu 9,24%, ajungând la 324.

Distribuția regională

Majoritatea cazurilor de insolvență continuă să fie concentrate în marile centre economice. București-Ilfov a raportat 1.067 de insolvențe, urmat de Bihor (412), Cluj (310) și Timiș (239), care împreună au reprezentat aproape jumătate din totalul național. Cu toate acestea, numărul cazurilor de insolvențe din județele Mehedinți (+88,9%), Saraj (+87,1%) și Jaromica (+48,3%) a crescut accentuat, ceea ce sugerează că presiunea se extinde către zone cu baze economice fragile.

Premieră în România: instanța a confirmat primul acord de restructurare

Un pas decisiv pentru consolidarea culturii de prevenție a fost realizat în prima jumătate a anului, când CITR a primit confirmarea de către instanță a primului acord de restructurare. Planul, validat juridic și economic, privește o companie românească de impact, cu active de peste 50 de milioane de euro și zeci de locuri de muncă salvate. Restructurarea unei creanțe de aproximativ 15 milioane de euro va fi realizată pe o perioadă de șase ani, oferind companiei premisele pentru continuarea activității.

„Acest acord este dovada că România a intrat într-o nouă etapă în materie de ajustare financiară. Nu mai vorbim doar despre reacții în fața dificultăților, ci despre capacitatea companiilor mari de a-și anticipa nevoile și de a construi din timp soluții clare, transparente, validate juridic. Este un moment care arată că restructurarea poate fi un act de viziune strategică, nu doar o măsură de corecție.”, a completat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Concordatul preventiv, soluție în creștere

Din ce în ce mai multe companii caută soluții de prevenție. În primele opt luni ale anului, 189 de societăți au depus cereri de concordat preventiv, ceea ce reprezintă o creștere de 30% față de anul trecut. Cu toate acestea, eficacitatea mecanismului a fost limitată de momentul tardiv la care este accesat, mai puțin de jumătate dintre cereri fiind omologate.

„Chiar dacă cifrele totale dau impresia unei temperări, presiunea nu dispare, ci se redistribuie pe alte domenii. Concordatul preventiv este soluția atunci când companiile îl accesează la timp, dar prea mulți antreprenori amână decizia. Restructurarea nu este un eșec, ci o oportunitate de recalibrare, iar timpul este factorul decisiv.”, a adăugat Paul-Dieter Cîrlănaru.

Context internațional și perspective pentru finalul anului

La nivel global, cazurile de insolvențe sunt în creștere. Pe fondul unor costuri ale energiei și a unor condiții de finanțare din ce în ce mai stricte, Germania, Franța și Marea Britanie au depășit deja nivelurile pre-pandemice. Deși datele pentru primele nouă luni ale anului indică o aparentă stabilizare, România rămâne în conformitate cu tendința globală, iar CITR preconizează că este posibil ca insolvențele să se accelereze din nou în ultimele luni ale anului dacă persistă costurile ridicate ale finanțării, cererea externă scăzută și presiunea pe marjele companiilor.

„CITR recomandă companiilor să acționeze din timp prin protejarea cash-flow-ului, optimizarea costurilor și digitalizarea proceselor, renegocierea termenelor cu creditorii și accesarea timpurie a mecanismelor de restructurare disponibile. Pe de altă parte, pentru investitori, perioada actuală creează oportunități în piața de dificultate, unde există companii cu modele de business viabile, dar cu bilanțuri afectate de investițiile din ultimii ani sau de contextul macroeconomic.”, a clarificat Paul Dieter Cărlănaru, CEO CITR.

Număr de restructurări și insolvențe în transportul rutier de marfă din Polonia

Transportul și logistica (T&L) reprezintă 7% din economia poloneză din punct de vedere al PIB și 6,5% ca ocupare a forței de muncă. În 2023 cifra de afaceri totală din domeniu a fost de 457 de miliarde de zloți polonezi (1 PLN este echivalentul a circa 1,1636 lei), din care circa 14% din transportul de pasageri. Iar veniturile din transportul rutier de mărfuri se ridică la 225 de miliarde de zloți, așa cum arată și raportul pe 2024/2025 al asociaăiei poloneze de transport și logistică TLP.

Mai mult de jumătate dintre companiile chestionate în vederea realizării acestei analize au indicat că veniturile au scăzut în ultimii doi ani, pentru cele mai multe scăderea medie fiind de peste 5%. Doar o treime dintre ele spun că le-au crescut veniturile, iar pentru 13% au fost la fel.

Declinul transportului rutier se vede și din statisticile privind insolvențele și restructurările, al căror număr a ajuns la 430 în 2024, față de 87 în 2021. Dar falimentele, care au atins un maxim de 28/an în 2020 în timpul pandemiei, s-au stabilizat la 12/an în 2023-2024.

În ultimii ani în Polonia au apărut modificări legislative care le permit firmelor să își scadă datoriile fără a închide afacerea. Pe de altă parte, impactul recesiunii poate fi observat prin corelarea numărului de insolvențe din transportul rutier cu numărul total de insolvențe din țară, raport aflat în creștere: în cazul restructurărilor a fost de 5% în 2021, de 8% în 2022, de 10% în 2023 și de 13% în 2024. Deci în transportul rutier de mărfuri ponderea restructurărilor în totalul economiei este de nouă ori mai mare decât ponderea în PIB. Iar suspendările de activitate au crescut de la 63 în 2021 la 107 în 2022, 208 în 2023 și 327 în 2024.

În ceea ce privește așteptările pentru următorii ani, ele sunt pesimiste: peste 50% dintre companii se așteaptă ca veniturile să nu crească în următorii doi ani, iar 37% prevăd că se vor micșora. Pesimismul este dat mai ales de semnalele negative de pe piața germană. Pe de altă parte, autorii sondajului atrag atenția asupra faptului că pesimismul domină în cazul firmelor poloneze chiar și în momentele în care economia merge bine, dovadă a faptului că este o caracteristică a acestora.

Cota transportului rutier de marfă în numărul total de restructurări și insolvențe din Polonia