Intră în cont
Autentificare
Creează-ți cont
Rezultate solide într-un context economic și geopolitic dificil
Prima jumătate a anului 2025 a fost marcată de o conjunctură globală complicată: economia Germaniei a continuat să fie afectată de slăbiciune structurală, conflictele geopolitice au menținut lanțurile logistice sub presiune, iar incertitudinile generate de politica comercială a SUA au adăugat un strat suplimentar de volatilitate. În acest cadru dificil, Hamburger Hafen und Logistik AG (HHLA) a reușit să își majoreze semnificativ veniturile și rezultatul operațional.
Veniturile consolidate ale Grupului au crescut cu 16,3%, ajungând la 884,5 milioane euro (față de 760,3 milioane euro în 2024), iar EBIT-ul a urcat cu 34,8%, la 79,4 milioane euro. Marja EBIT s-a îmbunătățit la 9%, comparativ cu 7,7% în anul precedent. Profitul net după impozitare și interese minoritare a atins 19,1 milioane euro, un avans față de 13,2 milioane euro în perioada similară din 2024.
CEO-ul Angela Titzrath a subliniat că aceste rezultate confirmă eficiența modelului logistic integrat al companiei și capacitatea sa de a gestiona volatilitatea pieței. Segmentul intermodal a contribuit decisiv, înregistrând o creștere puternică a transporturilor, iar manipularea containerelor în terminalele HHLA a urmat aceeași tendință pozitivă.
Port Logistics – motorul principal al creșterii
Subgrupul listat Port Logistics a fost principalul generator de performanță. Veniturile au urcat cu 16,6%, la 865,7 milioane euro, iar EBIT-ul a crescut cu 40,1%, la 72,4 milioane euro. Profitul net după impozitare a ajuns la 15,3 milioane euro, aproape dublu față de anul precedent, ceea ce a îmbunătățit și câștigul pe acțiune.
În ceea ce privește volumele, terminalele HHLA au manipulat 3,172 milioane TEU, în creștere cu 7,9%. La Hamburg, traficul a avansat cu 6,9%, ajungând la 3,006 milioane TEU. Creșterea s-a bazat în special pe relațiile cu Extremul Orient, în special China, dar și pe volume suplimentare venite din porturi europene alternative (Belgia, Olanda, Franța, Marea Britanie), ca urmare a devierilor de rute cauzate de conflictul din Marea Roșie.
Un rol important l-a jucat și traficul feeder, în creștere către Finlanda, Polonia și interiorul Germaniei, chiar dacă Estonia a raportat scăderi. Ponderea feeder-ului în traficul maritim a urcat la 19,6%, comparativ cu 18,7% în 2024.
La nivel internațional, terminalele HHLA au înregistrat o creștere spectaculoasă de 28,7%, până la 165.000 TEU, grație performanței HHLA PLT Italia și reluării activității la Container Terminal Odessa (CTO) în a doua jumătate a lui 2024.
Intermodal – expansiune pe cale ferată și rutier
Segmentul Intermodal a adus una dintre cele mai dinamice evoluții, cu un avans de 19,6% al volumelor, până la 997.000 TEU. Transportul feroviar a fost motorul principal, crescând cu 20,2% (863.000 TEU), datorită conexiunilor puternice cu porturile nord-germane și adriatice, dar și extinderii fluxurilor în zona DACH (Germania, Austria, Elveția). Transportul rutier a înregistrat și el un avans solid, de 16%, până la 133.000 TEU.
Veniturile segmentului au crescut cu 22,2%, ajungând la 400,5 milioane euro, mai mult decât creșterea volumelor, ceea ce arată impactul ajustărilor de preț și ponderea mai mare a feroviarului. EBIT-ul a urcat la 48,2 milioane euro, cu o marjă stabilă de 12%, confirmând reziliența acestui model de business.
Real Estate – stabilitate cu mici ajustări
Activitatea imobiliară, bazată pe proprietăți în Speicherstadt și zona pieței de pește, a menținut aproape ocupare totală, generând venituri de 23,4 milioane euro (+1,8%). EBIT-ul a scăzut ușor, la 6,7 milioane euro, pe fondul creșterii costurilor de amortizare și al cheltuielilor neoperaționale. Segmentul rămâne însă stabil și aduce valoare adăugată portofoliului.
Pe baza evoluției din primul semestru, Consiliul de Administrație HHLA a ajustat prognoza pentru 2025. Intervalul estimat pentru EBIT la nivel de Grup este acum între 195 și 215 milioane euro (anterior: 195–235 milioane euro), iar pentru subgrupul Port Logistics între 180 și 200 milioane euro (anterior: 180–220 milioane euro).
Aceste estimări reflectă un optimism prudent, având în vedere contextul geopolitic volatil și cererea fragilă pe unele piețe, dar confirmă în același timp capacitatea HHLA de a-și menține o traiectorie de creștere și de a-și consolida rolul de hub logistic european.
*Sursa foto: hafen-hamburg.de
Minereurile conduc topul: ce se transportă cel mai mult pe calea ferată în UE
În 2023, transportul feroviar de marfă din Uniunea Europeană a fost dominat, atât în termeni de volum (tone), cât și ca distanță parcursă (tone-kilometru), de categoria „minereuri metalice și alte produse miniere și de carieră; turbă; uraniu și toriu”. Această grupă de mărfuri, clasificată conform standardului NST 2007, a reprezentat 12,3% din totalul transportului feroviar în tone-kilometru, dar a avut o pondere chiar mai mare – 15,5% – în ceea ce privește greutatea efectivă transportată.
Această diferență între ponderea în tkm și în tone sugerează că minereurile sunt transportate, în general, pe distanțe mai scurte comparativ cu alte tipuri de mărfuri.
Combustibili, produse petroliere și metale – pondere mare în transport
Pe următoarele locuri în clasamentul mărfurilor transportate pe calea ferată, în funcție de kilometri parcurși, se situează:
Aceeași ierarhie este relativ menținută și în analiza bazată pe greutate (tone), cu excepția cărbunelui, care urcă pe locul doi (11,8%) datorită densității și volumelor mari transportate.
Mărfurile periculoase: lichidele inflamabile domină categoric
O parte importantă a transportului feroviar o constituie mărfurile periculoase. În 2023, lichidele inflamabile (de exemplu, combustibili sau produse petroliere rafinate) au fost cele mai transportate substanțe periculoase în 19 din cele 23 de țări UE pentru care au fost raportate date. Ponderea acestora variază considerabil: de la 37% în Italia până la 100% în Luxemburg.
Alte categorii dominante la nivel național au fost:
România se încadrează în categoria țărilor care transportă preponderent lichide inflamabile, reflectând structura industriei chimice și energetice care utilizează rețeaua feroviară pentru transportul de produse petroliere.
România transportă doar cu vagoane individuale – fără trenuri complete
Un aspect interesant al structurii transportului feroviar în UE în 2023 este tipul de transport utilizat – trenuri complete, vagoane individuale sau alte forme. România se regăsește printre cele trei țări (alături de Finlanda și Lituania) care au raportat exclusiv transporturi cu încărcături complete de vagoane, fără trenuri formate integral din același tip de marfă.
Acest tip de organizare logistică reflectă un grad mai scăzut de integrare operațională, spre deosebire de țări precum Irlanda (100% trenuri complete), Italia (91,6%) sau Polonia (85,3%), unde marfa este grupată mai eficient pentru a reduce costurile și timpul de livrare.
România în context: specific național și decalaj față de lideri
Structura tipurilor de mărfuri transportate pe calea ferată în România reflectă o economie încă puternic bazată pe materii prime (minereuri, cărbune, produse petroliere) și mai puțin pe bunuri cu valoare adăugată mare.
Faptul că România nu utilizează trenuri complete și că transportul se face aproape exclusiv în regim național (74,2% din totalul tkm în 2023) indică o infrastructură feroviară fragmentată și o integrare redusă în lanțurile logistice europene de tip intermodal.
În plus, lipsa unor terminale moderne care să conecteze feroviarul cu transportul rutier și fluvial limitează competitivitatea căii ferate în fața transportului rutier, mai flexibil și mai rapid.
România are resurse și trafic, dar nu are eficiență
Datele din 2023 arată că România are un volum semnificativ de mărfuri care circulă pe calea ferată, dar acestea sunt în mare parte transporturi naționale, fragmentate, cu marfă brută și logistică slab integrată.
Comparativ cu alte țări europene, România nu reușește încă să capitalizeze pe poziția sa geografică sau pe potențialul de tranzit. Un transport feroviar eficient presupune trenuri complete, integrare intermodală, terminale logistice moderne și conexiuni transfrontaliere funcționale – capitole la care România mai are mult de recuperat.
Modernizarea infrastructurii, digitalizarea operațiunilor feroviare și stimularea transportului intermodal ar putea transforma calea ferată într-un motor de creștere real pentru economia românească și un aliat al decarbonizării transporturilor.
02.10.2020
Ultimul număr: Noiembrie 2025
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit