ministerul muncii Archives - Pagina 10 din 12

In urma articolelor cuprinzatoare de luna trecuta privind angajarea de soferi comunitari, am primit numeroase apeluri la redactie prin care oamenii si-au exprimat interesul pentru o asemenea solutie. Din pacate, in ciuda argumentelor aduse in sprijinul acestei idei, inaltii oficiali de la Ministerul Muncii si cel al Transporturilor nu sunt de acord cu recurgerea la soferi non-comunitari.

Intr-un interviu acordat revistei Tranzit luna aceasta de noul ministru al Transporturilor, Lucian Sova si-a exprimat dezacordul pentru angajarea de soferi asiatici, considerand ca inca nu s-au epuizat toate sursele pe piata locala. Iar daca trebuie sa ne gandim la admiterea examinarii in alta limba decat romana in vederea obtinerii atestatului profesional, Ministrul Transporturilor sugereaza, mai in gluma, mai in serios, ca am putea incepe cu limba moldoveneasca.
Ar fi o solutie, bineineteles, sa aducem soferi din Republica Moldova, care vorbesc, in parte, limba romana, insa angajatorii din transporturi sustin ca au incercat asta, soferii moldoveni fiind neseriosi si nemaiprezentandu-se la lucru dupa o perioada. In plus, daca e sa plece din Republica Moldova, majoritatea prefera sa mearga sa lucreze direct pentru o firma de transport din Italia sau Spania decat pentru o firma romaneasca.
Sigur, patronatele din transporturi au sustinut ca exista o sansa de a forma noi soferi in tara daca se accepta scolarizarea tinerilor de 18 ani in vederea obtinerii permisului de conducere. Insa nici aceasta solutie nu este agreata de autoritati, din doua motive: ca nu este in concordanta cu directivele europene si pentru ca s-a dovedit ca soferii tineri produc cele mai multe accidente. Insa multe dintre aceste accidente sunt produse de tineri soferi de autoturism, nu de camion, iar patronatele sustin o integrare controlata a tanarului sofer dupa obtinerea permisuluii de sofer C+E: sa mearga timp de un an numai in echipaj, fiind dat in grija unui sofer mai vechi care il supravegheaza pana cand trece si „examenul experientei”.
O alta sursa de soferi pot fi femeile. Cele cateva soferite intervievate de redactorii Tranzit cu ocazia Lunii Femeii au declarat ca le place meseria de sofer profesionist, care poate fi la indemana femeilor, fara probleme. Nici macar pauzele de odihna de prin parcari nu le sperie, insa multe dintre ele se bucura de protectia sotilor cu care formeaza echipaje. Echipajele sot-sotie sunt solutia castigatoare atat pentru firmele de transport, care incurajeaza soferii sa isi aduca in companie si sotiile, cat si pentru cuplu, deoarece petrec tot timpul impreuna si nu mai trebuie sa depinda de comunicarea pe internet cand sotul de regula trebuie sa plece in cursa. Insa din datele de la Ministerul Muncii somajul e minim in randul femeilor, singura solutie de a gasi persoane pe care sa le formeze ca soferi fiind atragerea de angajati din alte domenii unde se plateste prost.
In felul acesta, insa, alti antreprenori din constructii sau productie vor cere guvernantilor posibilitatea de a angaja cetateni non-comunitari, iar presiunea pe contingentele date de Ministerul Muncii vor creste din nou. Macar nu se va mai pune problema obtinerii atestatului profesional in alta limba in afara de romana.
Un alt angajator se gandeste sa isi duca soferii din Asia sau Turcia in Marea Britanie sau Irlanda ca sa isi ia atestatul profesional, pentru ca certificatul de competenta poate fi obtinut in orice tara a UE. Singurul impediment e, desigur, legat de cost.
Astfel ca presiunea ramane in continuare pe motivarea salariala a soferilor cand vine vorba de a-si asigura miscarea parcurilor de camioane. Atentia trebuie sa fie sporita si la inregistrarea si plata orelor de munca si a celor de recuperare, deoarece ITM a inceput sa controleze si sa amendeze necorelarea pontajului soferului cu programul de condus din cardul tahograf.

Aproape 80.000 de elevi erau inscrisi in scolile profesionale romanesti in 2016, cei mai multi in transporturi, constructii de masini si alimentatie publica. Totusi, cei care termina efectiv scoala sunt si mai putini, dupa cum arata datele Institutului National de Statistica (INS) puse la dispozitia revistei Tranzit. Astfel, in 2015, ultimul an pentru care am putut vedea informatiile privind absolventii de scoli profesionale, din 65.221 de elevi au reusit sa termine ultimul an de studiu numai 9.752, din care o treime, mai precis 3.181, au avut specializarea in transporturi.

E jale! Degeaba exista scoli profesionale daca nu sunt bune! Nu o spunem noi, o demonstreaza statistica. In 2015 au reusit sa termine o scoala profesionala aproape 10.000 de elevi, de 15 ori mai putini decat in 2005. De altfel, in proiectul initial al „Strategiei nationale pentru protectia si promovarea drepturilor copilului 2014-2020“, publicat de Ministerul Muncii, se arata ca desfiintarea Scolilor de Arte si Meserii a condus la necontinuarea studiilor de catre cel putin 10% dintre elevii absolventi de clasa a VIII-a, in principal din cauza faptului ca familiile nu pot sa acopere costurile pentru patru ani de scolarizare. Mai mult, arata documentul citat, „exista un numar semnificativ de elevi care abandoneaza scoala pe parcursul primilor ani de studiu in invatamantul secundar superior (clasa a IX-a si a X-a). Astfel, peste 55.000 de copii in varsta de 15 si 16 ani ajung sa fie in afara sistemului de educatie, ceea ce demonstreaza faptul ca acest fenomen nu este specific unui anumit nivel de invatamant, ci afecteaza intreg sistemul.“