Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Dimensiunea și creșterea pieței globale de transport de marfă în perioada 2013–2027

Conform unei analize realizate de Transport Intelligence (Ti), transportul de marfă a avut în 2023 o performanță slabă, deoarece volumele, comenzile de export și creșterea economică au continuat să fie mici. Piața de transport maritim de marfă se va micșora cu 5,3% față de 2022 și cea de transport aerian cu 4,5%, în timp ce în 2024 se așteaptă ca piața globală de expediții să înregistreze un plus de doar 0,3% și cele de transport aerian și maritim de marfă să aibă, la rândul lor, creșteri slabe. Iar până în 2027 piața globală de expediții va crește cu 1,5%.

Din analiza Ti rezultă că în 2023 se așteaptă ca aceasta să scadă în termeni reali cu 5,0% și să atingă valoarea de 352.698 de milioane de euro. În termeni nominali (menținând cursurile de schimb constante), piața se va contracta până la -46,6% în 2023, tendință determinată de tarifele semnificativ mai mici pentru aerian și maritim în comparație cu 2022. Performanța slabă poate fi atribuită pieței mai slabe de transport maritim, care se estimează că va scădea cu 5,3%, dar și transportul aerian de marfă s-a contractat cu 4,5%.

Principalul factor care a contribuit la scăderea pieței de transport aerian și maritim de marfă în 2023 a fost încetinirea economiei globale – chiar dacă rezistența sa a fost foarte bună. Conform previziunilor FMI din octombrie 2023, prognoza de referință este că creșterea economică va încetini de la 3,5% în 2022 la 3,0% în 2023 și o redresare completă către tendințele dinainte de pandemia de Covid-19 pare din ce în ce mai imposibilă, în special pe piețele emergente și în curs de dezvoltare.

În plus, OMC și-a retrogradat prognoza privind creșterea volumului comerțului mondial de mărfuri pentru 2023 la 0,8%, mai puțin de jumătate din creșterea de 1,7% prognozată în aprilie. Încetinirea comerțului în prima jumătate a lui 2023 pare să fi implicat un număr mare de economii și o gamă largă de bunuri, inclusiv anumite industriile centrate pe import, care stimulează cererea de servicii de expediere aeriană și maritimă de mărfuri, cum ar fi fierul și oțelul, echipamentele de birou și telecomunicațiile, textilele și îmbrăcămintea. Nici stocurile nu sunt complet epuizate și o recuperare bazată pe restocare nu pare posibilă. Conform previziunilor NRF (Federația Națională de Retail din SUA), raportul stoc-vânzări s-a stabilizat la nivelul de dinainte de pandemie, ceea ce nu va ajuta o piață de transport de marfă deja în scădere, astfel că se aștepta ca al doilea semestru din 2023 să fie la fel ca primul, cu excepția unui sezon de vârf relativ scurt în ultimul trimestru.

Ieri, 19 ianuarie, Comisia Europeană, statele membre ale UE și 26 de țări partenere au lansat „Coaliția miniștrilor comerțului pentru climă”, primul forum mondial la nivel ministerial dedicat comerțului și aspectelor legate de climă și de dezvoltarea durabilă. Coaliția va încuraja o acțiune globală de promovare a politicilor comerciale care pot contribui la abordarea schimbărilor climatice prin inițiative locale și globale.

Coaliția își propune să creeze parteneriate între comunitățile din domeniul comerțului și al climei pentru a identifica modalitățile prin care politica comercială poate contribui la abordarea schimbărilor climatice. Coaliția va promova comerțul și investițiile în bunuri, servicii și tehnologii care contribuie la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice.

Un element important al agendei coaliției este identificarea modalităților prin care politicile comerciale pot sprijini țările în curs de dezvoltare și țările cel mai puțin dezvoltate cele mai vulnerabile, care se confruntă cu cele mai mari riscuri din cauza schimbărilor climatice.

La acest dialog politic la nivel înalt vor participa miniștrii comerțului din diferite regiuni și niveluri de venit. Societatea civilă, mediul de afaceri, organizațiile internaționale și comunitățile climatice și financiare vor participa la lucrările coaliției.

Coaliția este deschisă tuturor țărilor interesate și, până în prezent, este formată din peste 50 de miniștri din 27 de jurisdicții. Cei patru co-lideri sunt Ecuador, UE, Kenya și Noua Zeelandă. Ceilalți participanți sunt: Angola, Australia, Australia, Barbados, Cabo Verde, Canada, Columbia, Costa Rica, Islanda, Gambia, Japonia (afaceri externe și comerț), Republica Coreea, Maldive, Mozambic, Norvegia, Filipine, Rwanda, Zambia, Singapore, Elveția, Ucraina, Regatul Unit, Statele Unite și Vanuatu.

„Criza climatică este o provocare fără precedent care necesită un răspuns global. Comerțul poate contribui la găsirea de soluții pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, de exemplu prin răspândirea accesului la tehnologiile și investițiile adecvate. Prin intermediul acestei coaliții, vom putea oferi o conducere și o îndrumare la nivel înalt pentru a stimula cooperarea internațională și pentru a promova politicile, inițiativele și acțiunile comerciale în direcția unor economii rezistente la schimbările climatice. Timpul este esențial pentru a face față impactului devastator al schimbărilor climatice asupra oamenilor și economiilor din întreaga lume”, declară Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv și comisar pentru comerț.

Coaliția va oferi orientări politice și va identifica strategii legate de comerț pentru a se adapta la condițiile climatice în schimbare și la fenomenele meteorologice extreme, de exemplu prin producția, difuzarea, accesibilitatea și adoptarea de tehnologii care nu afectează clima. Coaliția se va concentra pe găsirea unor soluții legate de comerț pentru criza climatică, în conformitate cu Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), cu Acordul de la Paris și cu Obiectivele de dezvoltare durabilă, sprijinind totodată eforturile în curs de desfășurare în acest domeniu în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

Următoarea reuniune ministerială va avea loc în marja următoarei conferințe ministeriale a OMC, planificată la începutul anului 2024.