PNRR Archives - Pagina 4 din 18

Într-un climat economic incert și în ciuda eforturilor de electrificare, piața italiană a vehiculelor comerciale ușoare continuă să alunece pe o pantă descendentă. Luna mai 2025 a adus un nou recul: 16.487 de înmatriculări, cu 11% mai puține decât în aceeași lună din 2024, potrivit datelor Unrae. Este a zecea lună consecutivă de scădere, o serie negativă care nu dă semne de oprire.

În total, în primele cinci luni ale anului au fost înmatriculate 79.358 de vehicule, ceea ce înseamnă un declin de 13,1% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Într-o mare de cifre roșii, vehiculele electrice oferă un oarecare optimism. Cota de piață a furgonetelor complet electrice a crescut în mai la 5,4%, față de 1,4% în mai 2024 și 3,4% în aprilie. Este un salt semnificativ, dar insuficient pentru o veritabilă redresare ecologică. Pe ansamblul primelor cinci luni, cota se stabilizează la 3,6%.

Și vehiculele hibride încep timid să prindă teren, atingând o cotă de 8,9% în luna mai. Dieselul rămâne dominant cu 79,1%, dar pierde teren: aproape cinci puncte procentuale într-un singur an. Benzina și GPL-ul rămân marginale.

O veste bună vine totuși din zona emisiilor: media de CO₂ pentru vehiculele noi a scăzut la 182,6 g/km, o reducere de 6,8% față de anul trecut.

Planuri de sprijin – bune pe hârtie, incerte în practică

În spatele acestor cifre se află o întreagă dezbatere privind eficacitatea politicilor publice. Ministerul Întreprinderilor promite relansarea programului Ecobonus, folosind fonduri rămase din anii trecuți. Dar totul depinde de un decret guvernamental a cărui adoptare nu are, deocamdată, o dată certă.

Paralel, Ministerul Mediului a anunțat pe 19 mai un plan alternativ, finanțat din sumele alocate anterior pentru infrastructură de reîncărcare în cadrul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Un gest pozitiv, dar care nu este lipsit de controverse.

Roberto Pietrantonio, președintele Unrae, salută inițiativele, dar avertizează: este esențial ca cele două planuri să fie coordonate, altfel sunt riscate suprapuneri și disfuncționalități care pot paraliza tocmai relansarea care se dorește.

În plus, Unrae atrage atenția asupra unor condiții restrictive care ar putea limita accesul la sprijin financiar – precum obligația de casare sau criterii stricte legate de sediul și dimensiunea companiilor.

Pentru o tranziție reală, Unrae insistă pe două priorități clare:

Dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare;
Introducerea unui credit fiscal de 50% pentru investițiile în stații de încărcare rapidă (peste 70 kW), valabil între 2025 și 2027.

Este o cursă contra cronometru: din cele 741,3 milioane de euro disponibile prin PNRR pentru infrastructura electrică, doar 140,1 milioane au fost utilizate până acum.

Cum arată piața și cine mai cumpără

Structura pieței din mai arată o prevalență a achizițiilor făcute de societăți și entități (39,4%), în timp ce autoînmatriculările au crescut la 9,3%. Persoanele fizice au scăzut la 14,6%, confirmând că segmentul este tot mai puțin accesibil pentru utilizatorii individuali.

Închirierea pe termen lung rămâne puternică, cu 29%, dar în interiorul acesteia se observă un fenomen interesant: scăderea companiilor independente și ascensiunea firmelor captive, adică a celor legate direct de producători auto. Închirierea pe termen scurt își păstrează o cotă stabilă de 7,8%.

În topul modelelor, Fiat conduce clar: Ducato (1.782 unități) și Doblò (1.711) ocupă primele poziții, urmate de Iveco Daily, Ford Transit, Fiat Scudo și Renault Trafic. Dar noutatea lunii vine dinspre Est: modelul chinez BYD ETP3 a intrat în top 20, depășind chiar Ford Ranger. Este un semnal clar că vehiculele comerciale electrice din China încep să cucerească segmentul european.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a organizat săptămâna trecută cea de-a treia reuniune a Comitetului de Monitorizare pentru Programul Transport 2021-2027 (PT). Conducerea MTI a fost reprezentată de Bogdan-Stelian Mîndrescu, secretar de stat și coordonator al Autorității de Management pentru Programul Transport și de secretarii de stat Ionel Scrioșteanu și Ioan-Cristian Șologon.

Evenimentul a fost deschis de Felix-Corneliu Ardelean, președintele Comitetului de Monitorizare și director general al Direcției Generale Programe Europene Transport. Pe parcursul celor două zile de eveniment, reprezentanți ai Direcției Generale de Politică Regională și Urbană (DG REGIO), alături de membrii cu drept de vot, observatori, beneficiari, proiectanți, constructori și organizații neguvernamentale au participat la discuții privind stadiul implementării proiectelor și provocările curente din domeniul transporturilor.

Totodată, participanții au luat parte la două ateliere tematice, organizate în marja reuniunii, menite să sprijine implementarea eficientă a proiectelor de infrastructură finanțate din PT 2021-2027. Primul atelier – „Întărirea cooperării între ONG-uri, autoritatea de management, beneficiari și constructori pentru optimizarea și eficientizarea procesului de monitorizare a proiectelor de infrastructură de transport” – a avut ca scop consolidarea dialogului între actorii-cheie implicați în derularea investițiilor, în timp ce al doilea atelier – „Contribuția esențială a constructorilor în implementarea proiectelor de infrastructură” a oferit un cadru de reflecție asupra rolului vital al constructorilor în realizarea proiectelor.

Delegația Comisiei Europene – formată din Sofia Alves, director în cadrul DG REGIO, Aida Liha Matejicek, șefa unității pentru România și Croația din cadrul DG Regio și Alexandru Coca, manager de program în cadrul DG REGIO – a apreciat activitatea Autorității de Management pentru PT, pentru rezultatele bune obținute în contractarea proiectelor de transport pe parcursul ultimului an, exprimându-și totodată sprijinul în etapele viitoare de implementare a programului.

„Programul Transport 2021-2027 acoperă investiții în rețeaua feroviară, rutieră și navală.

Nu vorbim de proiecte marginale, ci despre infrastructură strategică, cu impact direct. Până recent, investițiile s-au concentrat în principal pe zona rutieră și rezultatele sunt vizibile. Dar prioritățile s-au schimbat. Atenția se îndreaptă acum către transportul feroviar – unde avem de recuperat decalaje majore. Multimodalul devine esențial, mai ales în contextul logisticii regionale și europene. Componenta navală capătă un rol strategic, prin proiecte care pot avea utilizare duală – civilă și militară. Această repoziționare este necesară pentru o rețea echilibrată, eficientă și adaptată la cerințele actuale. În acest moment, gestionăm un portofoliu cumulat de investiții în valoare de peste 50 de miliarde de euro. Subliniez un lucru esențial: avem încă peste 35 de miliarde de euro în proiecte care nu sunt în execuție. Asta înseamnă licitații lansate, dar nesemnate, sau proiecte aflate încă în pregătire. Este o presiune reală. Nu avem timp de pierdut! Finanțarea proiectelor vine din patru programe majore – fiecare cu reguli, termene și fluxuri proprii. PT 2021-2027, PNRR, CEF și Fondul pentru Modernizare sunt complementare, dar diferite. Această structură complexă reprezintă o provocare reală în coordonare și implementare. Ne obligă la o planificare riguroasă și la o capacitate administrativă bine calibrată. Pentru exercițiul PT, obiectivul rămâne clar: absorbție peste 100% până în 2027. Ce înseamnă acestea? Implementarea trebuie accelerată, în toate modurile de transport – rutier, feroviar, naval, dar și aerian. Deciziile trebuie luate rapid. Blocajele administrative trebuie eliminate”, a declarat Bogdan Mîndrescu.

Principalele teme abordate în cadrul reuniunii au vizat stadiul implementării programului, aspecte privind mobilitatea militară și HSR (cale ferată de mare viteză).