Politia Rutiera Archives - Pagina 3 din 3

Una dintre problemele actualului sistem de transport regulat, efectuat pe baza de licente de traseu, este aceea ca doar o parte dintre operatori se supun constrangerilor ce rezulta din reglementare, in timp ce restul isi desfasoara activitatea nestingherit. Pirateria, asa cum mai este numit fenomenul, imbraca in prezent mai multe forme: pe de o parte sunt proprietarii de autoturisme, care au dezvoltat traditionalul „Ia-ma, nene!“ intr-o afacere infloritoare si nefiscalizata, iar pe de alta parte sunt firmele de transport care efectueaza curse ocazionale dupa un program regulat, dar nu sunt constranse de grafice de circulatie, au mai mare mobilitate decat operatorii licentiati si, implicit, si profit. Politia Rutiera si ISCTR sunt limitate in stoparea acestui „sport“ national si toate sperantele se indreapta catre legislativ, pentru modificarea legii 38.

Reglementarile in vigoare cu privire la piraterie lasa loc la interpretari si, daca nu se identifica suficiente elemente din care sa reiasa ca se efectueaza transport de persoane prin curse regulate fara licenta de traseu, atunci nu se pot aplica masurile de sanctionare corespunzatoare, a declarat Alina Luminita Catan, inspector de stat sef in cadrul Inspectoratului de Stat pentru Control in Transportul Rutier (ISCTR).
Cu toate acestea, ISCTR a efectuat mai multe controale tematice, atat in zona aeroportului Otopeni, cat si la nivel national. In plus, la MT s-au organizat grupuri de lucru care sa rezolve problema pirateriei, la care au participat reprezentanti ai Ministerului, ARR, ISCTR, dar si ai asociatiilor patronale. Insa pana acum nu au fost gasite solutii care sa fie agreate de toate partile pentru modificarile legislative in vigoare.
Una peste alta, lucrurile nu s-au schimbat prea mult in ultimii ani, a recunoscut si comisarul sef George Grigore, director general al Directiei Rutiere din cadrul Politiei Romane. „Incercam sa ne implicam pe toate fronturile si chiar suntem in derularea unei actiuni de mare amploare, care vizeaza in special autovehiculele de 8+1 locuri utilizate la transport international. Dorim sa trecem de etapa sanctiunii contraventionale si sa intram mai mult in penal, in special pentru infractiunea de evaziune fiscala. Nu am lasat in urma nici problema curselor speciale, insa activitatea este destul de complicata. Am obtinut si rezultate foarte bune, un exemplu fiind judetul Tulcea, unde seful Politiei s-a implicat direct. Este incurajator faptul ca, desi multe actiuni ale politiei au fost atacate in justitie, am avut in majoritatea cazurilor castig de cauza inca de la prima instanta. Din pacate, aceste actiuni sunt greu de documentat si necesita mult efort.“

Problemele incep de la legislatie
Marius Lungan, seful biroului reglementari si legislatie sociala din cadrul ISCTR, este de parere ca ar trebui modificata legislatia, astfel incat si calatorii de la aeroport sa aiba alternative de transport, in conditiile in care putine curse regulate au statie la aeroport. „La nivel national, diferentierea intre cursele regulate si cele ocazionale se poate face numai in functie de definitiile prevazute prin lege. Pentru propunerile de modificare a legislatiei am incercat sa ne inspiram si din regulamentul 1073, care face referire doar la transportul international de calatori, insa nici acolo nu sunt prea multe informatii si, mai mult, se stipuleaza ca transportul ocazional poate fi facut cu o oarecare frecventa. Foarte important insa, acesta din urma nu poate fi paralel cu o cursa regulata, dar in actualul program de transport nu exista curse care sa aiba plecare din aeroport, astfel incat sa «arunce» ocazionalele in afara sferei legale.“
Florin Crisan, administrator Alis Holidays, atrage atentia asupra faptului ca in cazul transferurilor la aeroport nu exista in prezent un serviciu similar reglementat, iar aceste curse au luat nastere ca urmare a cererii pietei. „A te opune transferurilor la aeroport este la fel cu a te opune dezvoltarii postei electronice in favoarea celei conventionale.“
Acest lucru este perfect valabil in conditiile unei piete libere, dar nu este corecta exploatarea unui vid legislativ, este de parere Gheorghe Ghitulescu, administratorul Comanto 94, care este mai mult decat dispus sa se extinda si pe acest segment, in conditiile in care modul de organizare a pietei o permite. „Daca efectuez o cursa la alta ora decat o prevede graficul de circulatie, atunci mie imi ia licenta, pentru ca sunt mult mai vulnerabil decat un transportator care nu are restrictii si care efectueaza curse doar atunci cand are solicitari.“

Se impune modificarea urgenta a legii taximetriei
Pompei Cocean, administratorul Milutu SRL, este piratat de 15 masini care circula pe traseele pentru care compania are eliberate licente de traseu. Unele puncte improvizate de imbarcare a pasagerilor de catre „pirati“ sunt chiar in vazul politistilor care dirijeaza traficul rutier.
Solutia pentru rezolvarea in mare parte a problemei pirateriei este modificarea de urgenta a legii 38, a subliniat comisarul sef Grigore, astfel incat sa nu mai fie necesara demonstrarea caracterului de repetativitate a faptelor.
„Forma actuala a legii 38 avantajeaza firmele de taximetrie si acesta a fost motivul pentru care de la inceput i-au fost date nuantele acestea“, a punctat Gheorghe Neagra, proprietarul Neagtovo. „Pana se va reusi modificarea actului normativ, ar fi foarte bine ca, in momentul in care se constata ca un vehicul este folosit la transport ilegal de calatori, persoanele respective sa fie legitimate si apoi citate in instanta. Impactul psihologic ar fi mare si, la fel, sansele de a castiga procesele.“
O alta varianta este de a organiza actiuni de flagrant, cu oameni care sa mearga intentionat cu piratii, sa le dea bani si apoi sa dea marturie. S-au mai facut asemenea actiuni, insa este nevoie si de cooperarea operatorilor de transport, a recunoscut directorul Directiei Rutiere.

Cifrele oferite de Politia Rutiera privind inmatricularile de autobuze si microbuze pe primele sase luni ale anului confirma faptul ca operatorii de transport nu dispun la ora actuala de bani pentru a investi in masini noi. Cum licitatia de trasee judetene si interjudetene ar putea fi organizata cel mai devreme in 2013, autobuzele second-hand reprezinta o varianta atractiva in acest moment pentru a completa necesarul de capacitate de transport.

Astfel, in prima jumatate a lui 2011 au fost inmatriculate numai 31 de autobuze noi. Dintre acestea, cate sapte sunt Mercedes-Benz si BMC, iar sase sunt Solaris, acestea din urma destinate transportului local in Oradea. Mai figureaza Isuzu, cu doua unitati, si Güleryüz, Kravtex, MAN, Otokar, Setra, Tezeller, Turkkär, Volkswagen si Volvo cu cate o unitate. In acelasi timp, au fost inmatriculate nu mai putin de 701 autobuze second-hand, dovada a faptului ca operatorii au preferat sa nu se „bage“ la datorii prea mari si sa astepte evolutia pietei, chiar daca ar fi fost eligibili pentru leasing la masini noi. Cum cei mai multi dintre ei nu mai facusera achizitii de la licitatia de trasee din 2008, este clar ca se simtea nevoia de suplimentare a capacitatii de transport. Iar cu banii pentru un vehicul nou se pot cumpara chiar si doua rulate, in functie de ce se doreste.

66% dintre autobuzele second-hand tranzactionate au provenit de pe piata interna, respectiv 463 de unitati. In general este vorba despre vehicule foarte vechi, unele marci nemafiind de ani buni in fabricatie, gen Drögmoller sau Den Oudsten. Alte 238 sunt la prima inmatriculare in Romania, dar si aici avem ceva „vechituri“. In topul rulatelor, pe primul loc este tot Mercedes-Benz, cu 98 de unitati, urmat de Setra, cu 72. Iar in cazul Setra se observa imediat ca 35 de unitati sunt vechi si foarte vechi, figurand sub numele de Kässbohrer, restul fiind mai noi. Cea de-a treia pozitie in clasamentul autobuzelor second-hand este ocupata de MAN, cu 61 de unitati, urmat de Volvo, cu 60, Isuzu, cu 53 de masini, toate provenite de pe piata interna, Renault (34), Neoplan (32) si Iveco (30). Toate celelalte marci au avut sub 30 de unitati.
Intr-un clasament al autobuzelor aflate la prima inmatriculare, primele trei pozitii sunt ocupate in ordine de Setra, cu 47 de unitati, Mercedes-Benz, cu 32, si MAN, cu 31 de unitati, dovada a faptului ca din Occident se aduc preponderent vehicule nemtesti.
Cele mai multe inmatriculari de autobuze noi au fost in ianuarie – 11 unitati – in timp ce in martie au fost cele mai multe rulate – 193.
La microbuze, ca de fiecare data, valorile sunt mai mari. Pe primele sase luni ale anului au fost inmatriculate 286 de vehicule noi si 1.161 second-hand. Aici insa, spre deosebire de autobuze, ponderea masinilor provenite din Occident este foarte mica, fiind importate numai 44 de unitati, deci mai putin de 4% din total. Primul loc in topul microbuzelor noi este ocupat de Ford, cu 126 de unitati. Este urmat de Mercedes-Benz, cu 82, Volkswagen, cu 49, Iveco, cu 18, Irisbus, cu 7, si Fiat, cu 4 unitati. La rulate conduce de departe Mercedes-Benz, cu 510 microbuze. Pozitia a doua revine Volkswagen, cu 194 de masini, urmat de Iveco, cu 184, Ford (101), Fiat si Renault, cu cate 43 de unitati, Irisbus, cu 30, Peugeot (7), Mitsubishi (2), Citroën, Opel si Rocar, cu cate o unitate.
Cea mai buna luna pentru vehicule noi a fost ianuarie 2011, cand s-au inmatriculat 131 de vehicule. In restul lunilor – februarie-iunie 2011 – valorile s-au situat intre 13 si 41 de unitati. In cazul rulatelor, februarie si martie au mers cel mai bine, cand s-au inmatriculat 210 si respectiv 282 de unitati. La polul opus este luna iunie, cu 141 de microbuze second-hand inmatriculate.
In concluzie, rulatele raman la loc de cinste si in 2011, in linia generala a ultimilor doi ani. Trebuie remarcat insa ca daca ne era teama ca vom deveni „groapa de gunoi“ a Europei pentru masini second-hand, lucrurile nu stau chiar asa de rau din acest punct de vedere, intrucat cele mai multe vehicule tranzactionate provin de pe piata nationala. Macar ramanem cu vechiturile noastre, nu le mai luam si pe ale altora. Are si taxa de prima inmatriculare meritul ei.