Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Deși oferta de camioane de pe piață este mai mică decât cererea, transportatorii mici se află într-o situație dificilă. Motivul este că inflația record și creșterea continuă a ratelor dobânzilor pun în dificultate micile întreprinderi. Multe dintre ele vor da faliment în toamnă, avertizează firmele de servicii financiare.

Creșterea foarte rapidă a costurilor depășește ratele de creștere prevăzute de clauzele privind combustibilii. „O creștere de peste 30% a prețurilor la energie înseamnă că o companie care, în urmă cu un an, plătea, de exemplu, 10.000 PLN pe lună pentru energie, trebuie să cheltuiască acum peste 13.000 PLN pentru același consum. În cazul combustibililor, creșterea este de 35% de la an la an. Proprietarii de companii de transport calculează acest lucru într-un mod simplu: în urmă cu un an, au umplut un rezervor plin de 600 de litri al unui autotractor cu aproximativ 3 000 PLN, iar acum trebuie să cheltuiască aproape 4.500 PLN. Din păcate, acesta nu este sfârșitul creșterilor, dacă, potrivit Biroului Central de Statistică, combustibilul crește cu 5,5% în cursul unei luni, atunci la sfârșitul verii, același rezervor va costa 5.300 PLN! Diferența, adică 2.300 de zloți, reprezintă mai mult de 300 de litri de combustibil, adică jumătate de rezervor”, estimează Marek Sikorski de la compania de microfacturare Finea.

Între timp, mai mult de jumătate (51%) dintre IMM-urile intervievate au deja probleme cu facturile neplătite, potrivit unui studiu comandat de ERIF Biuro Informacji Gospodarczej.

Creșterea prețurilor la combustibili a accelerat inflația, care a ajuns la 13,9%. Ca urmare a datelor privind inflația furnizate de CSO, Consiliul de politică monetară (CPM) a majorat rata dobânzii de referință de la 5,25% la 6,5%. Aceasta este cea de-a zecea creștere consecutivă, care s-a tradus, de asemenea, prin creșterea costurilor de leasing pentru materialul rulant. Acesta nu este sfârșitul creșterilor. Inflația va atinge un vârf de 15-20% pe an. Aceasta ar putea avea loc la sfârșitul verii sau în toamnă.

Acest lucru nu va trece neobservat de către MPC – o creștere a ratei de referință a dobânzilor la 8,5%, când în martie era de 2,75%, este realistă. Inflația și creșterea ratelor dobânzilor reduc creșterea economică. Numărul companiilor care se află în pragul falimentului va crește în toamnă.

Sondajul Barometrului EFL arată că, de la începutul acestui an, companiile de transport „călătoresc” sub pragul de creștere restricționată (RCO), adică văd puține oportunități de a-și dezvolta afacerile. Subindicele Barometrului EFL pentru industria de profil pentru al doilea trimestru al acestui an a fost de 49,3 puncte, la un nivel similar cu cel din trimestrul precedent (49,1 puncte). Deși un procent similar dintre cei chestionați prevăd o creștere și o scădere a comenzilor (29% și 26%), nu există un astfel de echilibru în domeniul „lichidităților”. 15% se așteaptă la o îmbunătățire a acesteia, dar 24% se tem de o deteriorare, în timp ce cu un trimestru înainte acest procent era de 16%.

EFL subliniază în raport că, în al doilea trimestru al acestui an, marea majoritate a companiilor de transport (86%) planifică un nivel de investiții similar cu cel din lunile anterioare, în timp ce 14% se așteaptă la o scădere a acestora. „Nimeni nu se gândește la noi cheltuieli de investiții mai mari”, avertizează directorul general al EFL, Radosław Woźniak.

Pe de altă parte, vânzările de material rulant se mențin la un nivel ridicat, care ar fi și mai ridicat dacă nu ar fi vorba de o ofertă redusă. „Achizițiile pot fi făcute în principal de companii mari, adesea cu capital străin, care au în portofoliul lor de comenzi piața transporturilor (de asemenea, interne). Transportatorii internaționali mici, care reprezintă peste 80% din structura firmelor licențiate, nu își extind flotele într-un asemenea ritm, ceea ce poate însemna marginalizarea pieței interne poloneze”, avertizează președintele Asociației Transportatorilor Rutieri Internaționali, Jan Buczek.

În contextul problemelor aduse pe piața de transport de criza Covid-19, de Pachetul Mobilitate și, mai nou, de războiul din Ucraina, în Polonia s-au făcut mai multe studii despre flota de transport a țării și despre activitatea sa, dar și despre modalitățile de a face ca această ramură economică, atât de importantă pentru Polonia, să aibă cât mai puțin de suferit ca urmare a noilor reglementări și realități geo-strategice.

În cea mai recentă dintre analize, citată de asociația de transport și logistică TLP, este subliniat faptul că, dacă pe piața europeană comună germanii sunt renumiți pentru producția de mașini și italienii pentru bucătărie, polonezii sunt, cu siguranță, specialiști în transportul rutier. În ultimii ani, companiile din această țară au dobândit o poziție de lider pe rutele comerciale europene și au ajuns să facă un sfert din transportul rutier de mărfuri între Germania și Franța. Iar acum ele își apără această poziție, în ciuda încercărilor de a li se restricționa accesul la piața comună.

Polonia este cea mai mare piață europeană de transport rutier, depășind în 2019 Germania, iar firmele de acolo transportă aproape 360 de miliarde de tone-kilometri pe an, majoritatea în țară sau din/spre Polonia. Creșterea din ultimul deceniu se datorează în principal muncii prestate în străinătate, mai ales în transportul transfrontalier.

Volumul de activitate la intern a crescut în medie cu 4,2%/an din 2010 până în 2020, iar cabotajul și transportul cross trade cu 9,5%/an. De exemplu, în 2008 polonezii transportau 8% din mărfurile dintre Germania și Franța, ca greutate, iar în 2020 ajunseseră la 25%, depășindu-i din acest punct de vedere pe francezi.

Companiile de transport din Polonia desfășoară o activitate intensă din Germania în Belgia, Italia, Cehia sau Marea Britanie, iar pe ruta dintre Marea Britanie și Germania aproape jumătate din mărfuri sunt transportate cu vehicule înmatriculate în Polonia, așa cum reiese din raportul „Transport rutier în Polonia 2021+“, realizat de SpotData și TLP.

Nicio altă țară nu joacă un rol similar în transportul internațional, se mai arată în raport. Schimbul de bunuri între țările UE, precum și exporturile și importurile UE se bazează pe transportatorii polonezi. Pe rutele internaționale, cu sau fără legătură cu Polonia, companiile poloneze efectuează de trei ori mai multe curse de transport (230 de miliarde de tone-kilometri) decât companiile din Germania, Franța și Italia împreună (72 de miliarde t-km). Veniturile din exportul serviciilor de transport rutier de marfă polonez se ridică la 9,3 miliarde de euro și sunt aproape la nivelul valorii vânzărilor la export generate de companiile germane, franceze și italiene la un loc (aproximativ 10 miliarde de euro). În concluzie, transportul de mărfuri a devenit o specialitate poloneză.

Aceasta înseamnă că, în ciuda mediului economic și legislativ dificil, creșterea importanței transportului polonez în economia europeană nu poate fi oprită, se mai arată în raport, deoarece cifrele sunt deja prea mari, iar competitorii nu au suficiente resurse și experiență pentru a ataca această poziție pe scară largă.

Dar transportul rutier polonez este benefic și pentru economia europeană în ansamblul ei, deoarece le permite producătorilor occidentali să economisească bani, deci să fie mai competitivi pe piețele internaționale. În prezent, întreaga Europă Centrală reprezintă mai mult de un sfert din serviciile de transport din UE, în ciuda faptului că ponderea acestor țări în PIB-ul UE nu depășește 10%, iar importanța lor, cred polonezii, nu mai poate fi redusă.

Exportul de servicii de transport joacă un rol macroeconomic important în Polonia, printr-un impact benefic asupra balanței de plăți. Vânzările de servicii de transport ale companiilor poloneze către întreprinderile occidentale reprezintă 28% din totalul exporturilor poloneze de servicii și aproximativ 6% din totalul exporturilor interne – numărând bunurile și serviciile la un loc. Polonia are un excedent uriaș în comerțul cu servicii de transport, ajungând la 8,9 miliarde de euro în 2020, cu 6 miliarde de euro mai mult decât în urmă cu 10 ani. Iar impactul pozitiv asupra soldului contului curent se traduce prin scăderea datoriei externe, o mai mare credibilitate financiară a țării, un rating mai mare și costuri mai mici de administrare a datoriilor.